Cu zeci de ani în urmă, un oraș din România a avut un statut special în Europa, fiind un adevărat hub comercial pentru negustorii din întreaga regiune și nu numai. Sibiul, un oraș pitoresc din Transilvania, era cunoscut drept „buricul Europei”, fiind un punct de atracție pentru comercianți din Italia, Austria, și chiar din țările arabe. Aceștia veneau aici pentru a se aproviziona cu produse locale, în special datorită calității deosebite a mărfurilor românești.
### Sibiul, centrul comerțului european acum 90 de ani
Cu aproximativ 90 de ani în urmă, Sibiul era un oraș de referință pentru comerțul european. Târgurile sale erau renumite în întreaga Europă, fiind locul unde negustorii străini veneau să cumpere produse locale și să încheie afaceri. Orașul găzduia frecvent târguri cu ocazia unor sărbători sau evenimente agricole, iar produsele expuse aici atrăgeau atenția negustorilor din Italia, Austria, Palestina și alte regiuni.
Târgurile din Sibiu se desfășurau într-o atmosferă festivă și erau cunoscute nu doar pentru diversitatea produselor, ci și pentru calitatea deosebită a acestora. Negustorii italieni, de exemplu, erau dispuși să plătească sume mari pentru bunurile românești, iar acest comerț a consolidat renumele orașului în regiune.
Pe lângă comercianți din Italia și Austria, în Sibiu ajungeau și negustori din țările arabe, care căutau vite, cai și alte animale pentru export în porturi precum Haifa din Palestina. De asemenea, acești negustori erau interesați și de alte bunuri produse la Sibiu, cum ar fi grânele, legumele și animalele de fermă.
### Sărbătoarea recoltei și târgurile din Sibiu
Târgurile și sărbătorile agricole erau evenimente esențiale în viața sibienilor și atrăgeau mii de vizitatori, atât din țară, cât și din străinătate. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de evenimente era „Ziua Recoltei,” care se desfășura în centrul orașului Sibiu. Acest eveniment era o adevărată sărbătoare a belșugului și bucuriei pentru comunitate.
Într-un documentar publicat pe YouTube în 1965, se poate observa atmosfera festivă din centrul orașului în timpul Zilei Recoltei. În piață, negustorii își etalau produsele: mici, ceafă de porc la grătar, berbecuți la rotisor, must proaspăt și vinuri românești. Oamenii se adunau în costume tradiționale și participau la sărbătoare, cântând și dansând alături de familiile lor.
„Teascuri gospodărești gem în strânsori să potolească setea de toamnă a Sibiului. În târla din plin centrul orașului, mușteriii își aleg după plac berbecul pe care vor să-l guste fript,” se menționează în filmul publicat pe pagina de YouTube Cineclic. Această descriere evocă atmosfera unei comunități pline de viață, în care tradițiile și produsele locale erau la mare preț.
De asemenea, recolta de grâu era una considerabilă la vremea respectivă, ceea ce transforma târgurile din Sibiu într-o destinație esențială pentru negustorii care căutau să achiziționeze cantități mari de cereale pentru export. Iosif Kuffleitner, președintele cooperativei agricole de producție din acea perioadă, menționa: „Avem anul acesta recoltă frumoasă. Grâu de toamnă – 386.320 kg, orz – 91.533 kg, orzoaică – 52.692 kg. Grădina de zarzavaturi ne-a adus până în prezent venituri de 430.183 lei.”
### Negustorii străini și produsele românești
Negustorii străini nu lipseau de la aceste târguri, iar mulți dintre ei veneau special pentru a cumpăra animale sau produse agricole. De exemplu, boii și vacile erau extrem de căutate de negustorii italieni, care plăteau sume mari pentru a-i exporta în orașe italiene precum Fiume.
Un articol publicat în Foaia Poporului în 1937 sublinia importanța târgurilor din Sibiu pentru negustorii internaționali: „Negustorii streini care fac pe mijlocitorii între târgurile ţării şi casele de export din străinătate au fost prezenți în număr mare. Negustorii italieni au făcut importante cumpărări de boi grași, care au fost trimiși în orașul Fiume din Italia.” Acești negustori nu doar că aprovizionau piețele din Italia, dar erau și un canal important prin care produsele românești ajungeau în diverse colțuri ale Europei și Orientului Mijlociu.
Pe lângă negustorii italieni, negustorii intermediari din Palestina, mai precis din portul Haifa, erau și ei interesați de produsele românești, deși cumpărăturile lor erau mai puțin voluminoase. Aceștia căutau în special vitele de categorie inferioară, dar interesul lor pentru cai și boi arată cât de variat era comerțul din acea perioadă.
Caii crescuți în regiunea Sibiului erau extrem de apreciați, fiind cumpărați pentru fabricile de conserve din Austria, un alt exemplu al modului în care produsele locale românești erau integrate în economia europeană.
### Importanța Sibiului în contextul european
Sibiul nu era doar un centru comercial, ci și un punct de întâlnire pentru culturile și tradițiile din întreaga Europă. Orașul era cunoscut pentru ospitalitatea sa, dar și pentru calitatea deosebită a produselor oferite la târguri. Comercianții care veneau aici nu erau doar simpli cumpărători, ci și parteneri de afaceri, care legau relații pe termen lung cu producătorii locali.
Pe măsură ce piața europeană s-a modernizat și tehnologia a evoluat, importanța târgurilor tradiționale din Sibiu a scăzut treptat, dar amintirea lor rămâne vie în memoria colectivă a orașului. Sărbători precum „Ziua Recoltei” sau târgurile de animale și produse agricole au fost evenimente care au consolidat legăturile dintre Sibiul tradițional și Europa modernă.
### Concluzie
Sibiul, odată considerat buricul Europei, a fost un oraș de o importanță comercială majoră acum câteva decenii. Cu târgurile sale renumite, produsele locale de înaltă calitate și legăturile comerciale puternice cu negustorii din Italia, Austria și Orientul Mijlociu, Sibiul a fost o destinație de referință pentru comerțul internațional. Această perioadă de glorie a orașului continuă să fie o parte importantă a istoriei sale și un simbol al prosperității economice din acele vremuri.