Pe 8 ianuarie 2025, la ora 15:00, directorul Poștei Române, Valentin Ștefan, a confirmat că banii pentru pensii au intrat în conturile instituției, iar plata acestora ar putea începe chiar de pe 9 ianuarie. Ștefan a explicat că banii au fost virați încă de dimineață, ceea ce a permis comandarea sumelor necesare pentru a fi distribuite către oficii în timp util. „Mâine va fi prima zi de achitare,” a declarat el pentru Europa Liberă.
Întârzieri în plata pensiilor din cauza zilelor libere și a ordonanței de urgență
Anul 2025 a debutat cu întârzieri în plata pensiilor, situație cauzată de zilele libere de la începutul anului și de deciziile întârziate ale guvernului. Pe 30 decembrie 2024, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care îngheață valoarea punctului de referință pentru pensii la 81 de lei, la același nivel din 2024. Această decizie a împiedicat aplicarea prevederilor Legii 360/2023, care ar fi trebuit să majoreze punctul de pensie cu rata inflației și 50% din creșterea câștigului salarial mediu brut.
Adoptarea târzie a ordonanței a întârziat procedurile administrative, inclusiv tipărirea taloanelor de pensii și viramentul sumelor necesare către Poșta Română. În mod normal, plățile prin Poșta Română încep în prima zi a fiecărei luni, dar în acest an, distribuția va demara pe 9 ianuarie, iar viramentele către conturile bancare vor fi finalizate până pe 10 ianuarie.
Ce prevede Legea 360/2023 și cum a fost modificată
Legea 360/2023 promitea o reformă semnificativă a sistemului de pensii, stipulând că, începând din 2025, valoarea punctului de referință pentru pensii ar urma să fie actualizată anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Conform acestei legi, punctul de referință ar fi trebuit să crească de la 81 de lei la 91 de lei, marcând o majorare de 12,1%.
Cu toate acestea, prin ordonanța de urgență adoptată pe 30 decembrie 2024, guvernul a decis să înghețe punctul de referință la valoarea actuală, justificând decizia prin necesitatea reducerii cheltuielilor publice. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că obiectivul principal al guvernului este să poată menține nivelul actual al pensiilor și salariilor în 2025, fără alte majorări.
Impactul asupra pensionarilor
Decizia de a îngheța punctul de referință pentru pensii a stârnit nemulțumiri, mai ales în rândul pensionarilor cu venituri mici și medii. În timp ce reforma pensiilor a fost promovată ca un mecanism de creștere sustenabilă a veniturilor pensionarilor, măsurile de austeritate adoptate contrazic promisiunile făcute anterior în campania electorală.
Pe 31 decembrie 2024, în România erau 4,57 milioane de pensionari, iar pensia medie era de 2.803 lei, o creștere semnificativă față de decembrie 2023. Totuși, aceste creșteri sunt inegale, fiind influențate de pensiile speciale, cum ar fi cele din sistemul de justiție, unde pensia medie a fost de 21.945 de lei în decembrie 2024, de 9 ori mai mare decât pensia medie din sistemul public.
Provocările bugetare pentru 2025
Anul 2024 a fost marcat de dificultăți financiare, iar guvernul a apelat inclusiv la fondul de rezervă pentru a acoperi plata pensiilor în ultimele luni ale anului. În septembrie 2024, guvernul a tăiat 2,5 miliarde de lei din subvențiile pentru bugetul de pensii, iar în noiembrie a alocat 1,6 miliarde de lei din fondul de rezervă pentru a acoperi deficitul. Aceste manevre financiare au fost criticate pentru că ar fi avut scopul de a masca deficitul bugetar în fața Comisiei Europene.
Creșterea presiunii asupra bugetului public, combinată cu obligația de a menține cheltuielile sociale, indică un an dificil pentru guvernul Ciolacu. Deși pensionarii vor primi pensiile la timp, lipsa indexării cu inflația și măsurile de austeritate vor afecta semnificativ puterea de cumpărare a acestora. Guvernul a lăsat deschisă posibilitatea unei indexări sau a unui sprijin financiar unic în a doua jumătate a anului 2025, dar aceste promisiuni depind de evoluția bugetului.