Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, încearcă să calmeze nemulțumirile angajaților din sectorul public și susține că noua lege a salarizării va proteja veniturile aflate în plată. Potrivit acestuia, niciun bugetar nu ar urma să primească un salariu net mai mic după aplicarea noii grile.
Proiectul revizuit prevede salarii de bază mai mari, reducerea numărului de sporuri și acordarea unor sume compensatorii pentru persoanele care ar putea fi dezavantajate de noul sistem de calcul.
Dragoș Pîslaru afirmă că protestele sindicatelor sunt îndreptate în special împotriva variantei publicate în luna mai, care prevedea un buget suplimentar de aproximativ opt miliarde de lei. Între timp, Ministerul Muncii ar fi modificat proiectul după consultări cu sindicatele, instituțiile publice, Ministerul Finanțelor și reprezentanții Comisiei Europene.
Sindicatele contestă forma publicată în luna mai
Ministrul interimar al Muncii a recunoscut că întârzierea publicării noii variante a proiectului a amplificat îngrijorările angajaților din sistemul public.
Sindicatele solicită organizarea unei noi runde de consultări, mai ales că termenul pentru adoptarea reformei se apropie. Pîslaru susține însă că mare parte dintre criticile actuale se referă la documentul inițial, nu la forma revizuită în ultimele trei luni.
Potrivit ministrului, observațiile primite de la reprezentanții angajaților și de la instituțiile publice au fost analizate și, acolo unde au fost considerate justificate, au fost introduse în noul proiect.
„Sindicatele protestează față de varianta din luna mai, cea construită în jurul unui buget suplimentar de opt miliarde de lei. Între timp, am lucrat la o formă nouă, în care am încercat să includem problemele semnalate”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Ministrul spune că forma revizuită va conține mai multe măsuri favorabile angajaților, însă documentul complet nu a fost încă prezentat public.
Cererile sindicatelor ajung la 27 de miliarde de lei
Una dintre cele mai dificile probleme este diferența mare dintre suma prevăzută inițial și costurile solicitărilor formulate de sindicate și instituțiile publice.
Prima variantă a legii salarizării pornea de la un buget suplimentar de aproximativ opt miliarde de lei. În schimb, toate cererile primite ar însuma aproape 27 de miliarde de lei.
Diferența este de aproximativ 19 miliarde de lei, motiv pentru care Ministerul Muncii a început negocieri pentru majorarea bugetului alocat reformei.
„A devenit clar că anvelopa inițială trebuie crescută pentru a putea rezolva o parte dintre problemele semnalate. Unele dintre solicitări sunt extrem de valide”, a declarat ministrul interimar.
Forma prezentată în luna mai prevedea creșterea fondului total de salarii din sectorul public de la aproximativ 166 de miliarde de lei la aproape 174 de miliarde de lei.
Pîslaru nu a dezvăluit valoarea finală a bugetului negociat cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană. Prin urmare, nu se știe deocamdată ce sumă va fi alocată concret și câte dintre solicitările sindicatelor vor putea fi acceptate.
Salarii de bază mai mari și mai puține sporuri
Noua lege ar urma să schimbe modul în care sunt construite veniturile angajaților din sectorul public. Salariile de bază ar urma să crească, în timp ce numărul sporurilor și ponderea acestora în venitul total ar trebui reduse.
Actualul sistem a fost criticat în repetate rânduri din cauza numărului mare de excepții și a diferențelor dintre angajați care ocupă funcții asemănătoare, dar lucrează în instituții diferite.
În unele cazuri, sporurile reprezintă o parte importantă a venitului lunar. Noua formulă ar trebui să transfere o parte dintre aceste sume în salariul de bază și să simplifice modul de calcul.
Această schimbare a provocat temeri în rândul bugetarilor, care se întreabă dacă eliminarea sau reducerea sporurilor le-ar putea diminua venitul net.
Dragoș Pîslaru susține că o asemenea situație nu va fi posibilă, deoarece proiectul va include un mecanism de protecție pentru fiecare angajat.
„Nicio persoană nu va primi mai puțin”
Ministrul interimar al Muncii garantează că venitul net aflat în prezent în plată nu va scădea după intrarea în vigoare a noii legi.
În cazul în care salariul calculat potrivit noii grile va fi mai mic decât suma încasată anterior, angajatul va primi diferența sub forma unei compensații.
„Nu va exista nicio persoană care să primească un venit salarial net mai mic decât primește astăzi. Acest lucru trebuie scos din discuție”, a transmis Pîslaru.
Suma compensatorie va fi considerată drept salarial, va fi impozitată și va fi luată în calcul la stabilirea contribuțiilor pentru pensie.
Inițial, această protecție urma să fie valabilă pentru o perioadă de cinci ani. În forma revizuită, limita de timp ar fi fost eliminată, astfel încât diferența să fie plătită atât timp cât va fi necesar.
Această modificare este una dintre principalele concesii făcute după discuțiile cu sindicatele.
Compensațiile ar urma să fie acordate fără termen
Eliminarea termenului de cinci ani înseamnă că angajații nu ar trebui să se teamă că își vor pierde o parte din venit după încheierea perioadei de tranziție.
Dacă noua grilă stabilește un salariu inferior celui aflat deja în plată, diferența va continua să fie acoperită. Ministrul susține că protecția veniturilor este una dintre regulile esențiale ale proiectului.
Totuși, aplicarea acestor compensații va avea un impact asupra bugetului, iar costul final nu a fost încă anunțat.
Rămâne de văzut și în ce condiții vor fi actualizate compensațiile în anii următori, precum și modul în care acestea vor fi raportate la eventualele majorări ale salariilor de bază.
„La muncă egală, plată egală”
O altă promisiune a noii legi este eliminarea diferențelor dintre angajații care desfășoară aceeași activitate.
Dragoș Pîslaru afirmă că principiul „la muncă egală, plată egală” va fi păstrat atât pentru persoanele care lucrează deja în sistem, cât și pentru cele care vor fi angajate după intrarea în vigoare a reformei.
Astfel, o persoană nou-angajată ar trebui să primească un venit echivalent cu cel al unui coleg care ocupă un post similar și îndeplinește aceleași atribuții.
În cazul în care angajatul mai vechi beneficiază de o sumă compensatorie, mecanismul de echivalare ar urma să fie aplicat și noului angajat, pentru a nu apărea alte diferențe salariale.
Ministrul susține că proiectul a fost construit astfel încât să evite discriminările și să nu creeze o nouă categorie de angajați plătiți diferit pentru aceeași muncă.
Proiectul ar putea fi depus în Parlament
Ministerul Muncii a finalizat proiectul, însă Guvernul interimar are atribuții limitate și nu îl poate promova în aceleași condiții ca un Executiv cu puteri depline.
Din acest motiv, documentul ar urma să fie preluat și depus în Parlament sub forma unei inițiative legislative.
Conducerea PNL a discutat deja cu reprezentanții principalelor confederații sindicale. Ilie Bolojan a transmis că parlamentarii liberali vor susține forma convenită cu reprezentanții Comisiei Europene.
Reforma salarizării este unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR și este legată de accesarea fondurilor europene.
Senatul ar putea fi convocat la finalul lunii iulie pentru dezbaterea și votarea proiectului, însă calendarul nu a fost confirmat oficial.
Noua lege ar putea fi aplicată din 2027
Reforma ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru a salarizării, adoptată în 2017. De-a lungul timpului, sistemul a acumulat numeroase excepții, corecții și sporuri, iar diferențele dintre instituții au crescut.
Noua lege își propune să simplifice grilele, să majoreze salariile de bază și să reducă dependența de sporuri.
Forma inițială prevedea aplicarea integrală a noului sistem începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru ca acest termen să fie respectat, proiectul trebuie însă adoptat, promulgat și pregătit pentru aplicare în lunile următoare.
Până la publicarea variantei finale, sindicatele cer garanții clare privind protejarea veniturilor și bugetul disponibil. Dragoș Pîslaru afirmă că niciun angajat nu va pierde bani, însă detaliile complete ale reformei urmează să fie cunoscute după prezentarea oficială a proiectului.