Ministrul Energiei susține prelungirea exploatării centralelor pe cărbune: „Nu avem cu ce să le înlocuim”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat intenția de a prelungi termenul de exploatare a centralelor pe cărbune din România, argumentând că întârzierile în implementarea surselor alternative de energie fac acest pas necesar pentru a asigura continuitatea furnizării de energie sigură și accesibilă. Conform declarațiilor sale, extinderea acestui termen este esențială, deoarece România nu dispune în prezent de opțiuni viabile pentru a înlocui cu succes centralelor pe cărbune.
Necesitatea prelungirii termenului
Burduja a subliniat că, în contextul întârzierilor legate de proiectele de modernizare și de investițiile în surse alternative, cum ar fi grupurile pe gaz de la Complexul Energetic Oltenia, extinderea termenului de exploatare al centralelor pe cărbune cu cel puțin trei ani devine imperativă. „Ne-am propus prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune. Nu avem altă variantă în contextul în care energia României trebuie să fie o energie sigură și nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune, în acest moment, cel puțin”, a declarat ministrul.
Întârzieri și obstacole în proiecte
Ministrul a explicat că mai multe inițiative esențiale pentru tranziția energetică au întâmpinat dificultăți semnificative. Licitațiile nereușite pentru proiectele de la Ișalnița și Electrocentrale Craiova, alături de întârzierile în modernizarea grupurilor pe gaz de la Oltenia, au complicat planurile de tranziție la surse regenerabile sau mai puțin poluante. Astfel, capacitatea de înlocuire a centralelor pe cărbune rămâne limitată, iar România nu se poate permite să renunțe la aceste facilități înainte de a găsi soluții alternative adecvate.
Propuneri pentru soluționarea situației
Pentru a depăși aceste obstacole, Burduja a propus trei măsuri principale:
- Ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – modificarea acestuia pentru a reflecta necesitățile imediate ale sectorului energetic.
- Renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia – pentru a asigura condiții mai favorabile de modernizare și exploatare.
- Modificarea legii decarbonizării – pentru a permite o flexibilitate mai mare în perioada de tranziție energetică.
Ministrul a făcut apel la un efort unitar, implicând Guvernul și Parlamentul României în negocierile cu Comisia Europeană pentru a obține derogări necesare. El a subliniat că asemenea măsuri nu sunt cereri excesive, având în vedere că alte state europene au obținut prelungiri similare pentru centralele pe cărbune, uneori până în 2049. „Având în vedere toate progresele pe care România le-a făcut și faptul că suntem un bun cetățean european, mă aștept la flexibilitate din partea Comisiei Europene”, a adăugat Burduja.
Investiții în infrastructura energetică
În paralel cu discuțiile privind centralele pe cărbune, Ministrul Energiei a evidențiat și progresele în investiții pentru diversificarea surselor energetice și modernizarea infrastructurii. România a pus în funcțiune centrale noi, cu o capacitate totală de 1.200 MW anul trecut, iar se estimează că în 2025 această capacitate va crește la între 2.500 și 3.800 MW. Proiecte precum centralele de cogenerare de la Năvodari și Iernut, CET-urile din Arad, Oradea, Brazi și Constanța, precum și centrala de la Mintia – care se anticipează a deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa – sunt parte din eforturile de a asigura o energie mai curată și competitivă.
Prioritatea energiei sigure și sustenabile
Conform declarațiilor ministrului, investițiile și măsurile propuse vizează două obiective majore: asigurarea unei energii accesibile și sigure pentru toți românii și menținerea competitivității economiei naționale. Burduja a concluzionat că investițiile în sectorul energetic sunt priorități esențiale pentru reducerea costurilor facturilor de energie și pentru întărirea autonomiei energetice a României, văzută ca un pilon de stabilitate în regiune.
Prin aceste demersuri și prin apelul la flexibilitate în cadrul normelor europene, România își propune să navigheze prin provocările actuale de tranziție energetică, fără a compromite securitatea energetică a națiunii până la dezvoltarea unor alternative viabile la centralele pe cărbune.