Politologul Mihnea Stoica, profesor la UBB Cluj, a explicat care ar putea fi rolul României în cadrul Coaliției de Voință pentru Ucraina, dar și riscurile pe care țara noastră și le asumă într-un context internațional tot mai tensionat.
Reuniunea Coaliției de Voință de la Paris s-a încheiat cu mai multe concluzii importante, în timp ce Uniunea Europeană a decis să modifice ultimul pachet de sancțiuni pregătit împotriva Rusiei. Bulgaria ar fi avut un rol important în eliminarea Patriarhului Kirill de pe lista persoanelor sancționate.
Mihnea Stoica consideră că perioada începută odată cu invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, a fost caracterizată de o alternanță permanentă între impunerea unor sancțiuni dure și încercările de reluare a dialogului cu Moscova.
Politologul amintește că atât Statele Unite, cât și unele state europene au avut, în anumite momente, inițiative de apropiere față de Rusia. Un exemplu este summitul din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin. În același timp, lideri europeni de la Paris, Berlin, Bruxelles sau Roma au vorbit despre reluarea negocierilor cu Moscova.
În ceea ce privește poziția Bulgariei, Mihnea Stoica susține că aceasta poate fi explicată inclusiv prin caracterul majoritar ortodox al țării și prin orientarea conservatoare a discursului religios de la Sofia.
El a precizat că și Italia ar fi considerat nepotrivită sancționarea unui lider religios, chiar dacă alte țări majoritar ortodoxe, precum România și Grecia, nu au solicitat eliminarea Patriarhului Kirill de pe listă.
Nevoile economice ale Europei și discursul politic
În Europa există tot mai multe voci care vorbesc despre reluarea importurilor de gaze și petrol din Rusia după încheierea războiului. Printre cei care au abordat acest subiect se numără reprezentanți ai Belgiei și Ungariei.
Mihnea Stoica susține că statele nu funcționează numai în baza declarațiilor politice, ci trebuie să țină cont și de propriile necesități economice.
„Statele nu funcționează doar cu discurs politic. Acesta este important, dar există și nevoi obiective. Uneori, discursul public intră în contradicție cu necesitățile reale ale statelor”, a explicat politologul.
Rusia deține resurse energetice de care Uniunea Europeană are nevoie, în timp ce Moscova depinde, la rândul ei, de resursele financiare ale Europei. Din acest motiv, sancțiunile trebuie să fie realiste și să păstreze un echilibru între presiunea exercitată asupra Rusiei și nevoile economice ale statelor europene.
Mihnea Stoica a amintit că statele membre ale Uniunii Europene au importat, în primul semestru al anului 2026, cantități record de gaze naturale lichefiate din Rusia, în ciuda mesajelor politice dure și a noilor sancțiuni adoptate împotriva Moscovei.
În opinia sa, această situație evidențiază diferența dintre discursul public și realitatea economică. Europa are nevoie de gaze și petrol, iar schimbarea surselor de aprovizionare nu poate fi realizată într-un timp foarte scurt.
Politologul consideră că alternativele la resursele rusești sunt, în prezent, mult prea costisitoare. Modificarea infrastructurii și a sistemelor energetice necesită investiții importante și o perioadă îndelungată.
Sancțiunile împotriva Rusiei și riscul creșterii extremismului
În Uniunea Europeană există opinii diferite în privința sancțiunilor. Unii cer măsuri mult mai dure împotriva Rusiei, în timp ce alții consideră că o ruptură completă de Moscova ar produce pierderi economice și sociale majore pentru Europa.
Mihnea Stoica susține că situația trebuie analizată realist, fără a ignora costurile pe care statele europene le-ar suporta dacă ar întrerupe în totalitate relațiile economice cu Rusia.
„Rusia trebuie să plătească pentru acest război, dar trebuie puse în balanță și costurile pe care le-ar avea Europa dacă ar merge sută la sută în direcția unei rupturi totale”, a afirmat acesta.
Potrivit politologului, Europa este într-o anumită măsură prizoniera geografiei, iar dependențele economice și energetice dintre state nu pot fi eliminate de pe o zi pe alta.
Sancțiunile foarte dure ar putea deveni o armă cu două tăișuri. Creșterea prețurilor la energie ar putea provoca închiderea unor fabrici, pierderea locurilor de muncă și amplificarea nemulțumirilor sociale.
Germania se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți economice, inclusiv din cauza costurilor ridicate ale energiei, iar Franța, Italia și alte state europene întâmpină probleme asemănătoare.
Mihnea Stoica avertizează că o deteriorare a situației economice ar putea favoriza partidele radicale și formațiunile cu discurs antieuropean. Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea profita de nemulțumirile populației și de retorica populistă.
Politologul consideră că sancțiunile sunt necesare, dar efectele lor trebuie analizate cu atenție pentru a nu ajunge să provoace mai multe probleme statelor europene decât Rusiei.
Rolul României în Coaliția de Voință
În cadrul reuniunii de la Paris s-a discutat și despre pregătirea unei forțe multinaționale care ar urma să ofere garanții de securitate Ucrainei după încheierea conflictului.
Mihnea Stoica susține că poziția României rămâne relativ constantă. Bucureștiul a transmis că nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, iar contribuția țării noastre va fi în principal una logistică.
Militarii din forțele multinaționale ar urma să fie instruiți inclusiv pe teritoriul României. În acest moment, politologul nu crede că autoritățile române vor avea un rol militar mai amplu.
„Rolul României și contribuția anunțată sunt mai degrabă de sprijin logistic, deoarece pe teritoriul nostru se vor antrena militarii din forțele multinaționale”, a explicat Mihnea Stoica.
Rolul țării noastre ar putea crește ulterior, în funcție de evoluția războiului, de forma unui eventual acord de pace și de garanțiile de securitate oferite Ucrainei.
Amenințările Rusiei și poziția defensivă a României
Declarațiile amenințătoare venite din partea unor oficiali ruși, precum Dmitri Medvedev, au ridicat întrebări privind riscurile la care s-ar putea expune România.
Mihnea Stoica consideră că Rusia transmite un mesaj pe mai multe voci. În timp ce Vladimir Putin vorbește uneori despre negocieri și dialog, alți reprezentanți ai Moscovei lansează amenințări directe la adresa NATO.
În acest mod, liderul de la Kremlin încearcă să se prezinte drept o persoană dură, dar cu care se poate totuși negocia, prin comparație cu oficialii ruși care folosesc un discurs mult mai agresiv.
România încearcă să adopte o poziție proporțională cu resursele și capacitățile sale militare. Țara noastră nu își poate permite să transmită mesaje la fel de dure precum Polonia, care dispune de o economie și de o armată mult mai puternice.
„România nu poate fi vârful de baionetă în această confruntare hibridă. Acționează proporțional cu ceea ce poate oferi și nu promite mai mult decât este capabilă să facă”, a afirmat politologul.
Deficitul bugetar și problemele Armatei Române
O contribuție mai importantă a României în cadrul Coaliției de Voință ar necesita resurse financiare suplimentare și investiții mai mari în apărare.
Mihnea Stoica consideră că țara noastră nu poate realiza progrese spectaculoase într-un timp foarte scurt, deoarece problemele acumulate în ultimele trei decenii nu pot fi rezolvate în câteva luni sau chiar în unul-doi ani.
România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat, cu probleme economice și cu o lipsă îndelungată de finanțare în domeniul militar. În același timp, este nevoie de pregătirea personalului și de modernizarea infrastructurii de apărare.
Dezechilibrul de pe Flancul Estic al NATO
Politologul atrage atenția și asupra diferențelor importante dintre nordul și sudul Flancului Estic al NATO.
Polonia și statele baltice beneficiază de o prezență militară aliată mult mai numeroasă decât România. Pe teritoriul polonez și în regiunea baltică se află zeci de mii de militari NATO, în timp ce în România sunt aproximativ o mie de soldați americani, aproape două mii de militari francezi și câteva sute din alte state.
În plus, Polonia dispune de o economie mai puternică și de o armată mai numeroasă. Țările baltice beneficiază și de sprijinul statelor nordice, ceea ce contribuie la consolidarea capacității de apărare a regiunii.
Acest dezechilibru influențează posibilitățile României de a adopta o poziție mai vizibilă și mai fermă în raport cu Rusia.
Incidentele de frontieră și testarea reacției NATO
Mihnea Stoica susține că Rusia a testat deja reacția NATO, inclusiv prin incidente produse în apropierea frontierelor României și Poloniei.
El a amintit incidentul de la granița Poloniei cu Ucraina în urma căruia au fost înregistrate victime. În același timp, au apărut numeroase informații și scenarii referitoare la posibile planuri ale Rusiei de a ataca Polonia, România sau statele baltice.
Politologul consideră că Moscova testează atât reacțiile militare ale NATO, cât și percepția publică din statele membre. Cu toate acestea, un atac direct împotriva unei țări NATO rămâne un scenariu puțin probabil.
O asemenea acțiune ar provoca o escaladare majoră și ar determina implicarea Europei și a Statelor Unite. Chiar dacă la Washington există opinii diferite în privința relației cu Rusia, Mihnea Stoica nu crede că autoritățile americane ar putea rămâne fără reacție în cazul atacării unui aliat.
România trebuie însă să rămână pregătită și să își întărească apărarea pentru a descuraja orice posibilă intenție agresivă.
Raportul dintre costuri și beneficii pentru Rusia
Din perspectiva Moscovei, un atac asupra României sau a unui alt stat NATO ar avea costuri mult mai mari decât eventualele beneficii.
„Rusia ar avea mai mult de pierdut decât de câștigat dacă ar lovi România. Același lucru este valabil și în cazul celorlalte state NATO”, a explicat Mihnea Stoica.
Din acest motiv, politologul nu consideră realist un asemenea scenariu, cel puțin în actualul context.
Garanțiile de securitate pentru Ucraina
Discuțiile privind garanțiile care ar urma să fie oferite Ucrainei după încetarea conflictului ar putea indica apropierea de o etapă a negocierilor pentru încheierea războiului.
Mihnea Stoica este de părere că războiul se va încheia printr-un acord care va conține anumite condiții acceptate inclusiv de Rusia. El nu crede însă că se va putea vorbi despre un învingător absolut și un învins total.
Situația se poate schimba rapid, iar garanțiile discutate în prezent ar putea deveni depășite în numai câteva luni, în funcție de evoluțiile de pe front și de negocierile diplomatice.
Europa va trebui să își asume anumite garanții în limita capacităților sale, iar Statele Unite vor decide nivelul propriei implicări. Politologul subliniază însă că, fără participarea americană, aceste garanții ar fi foarte greu de aplicat.
Europa nu dispune singură de toate resursele necesare pentru a asigura protecția Ucrainei și pentru a descuraja o nouă agresiune din partea Rusiei.