Președintele Nicușor Dan a anunțat că România dispune în prezent de un mecanism clar de reacție în situațiile în care aeronave – fie drone, fie avioane – pătrund ilegal în spațiul aerian național. Într-un interviu pentru Euronews România, șeful statului a detaliat modul în care funcționează acest mecanism, adoptat recent, și a explicat diferențele de abordare între dronele neautorizate și aeronavele cu pilot.
Reacții diferențiate în funcție de tipul aeronavei
Potrivit președintelui, România a actualizat legislația în luna mai 2025 pentru a acoperi acest tip de amenințare modernă, în special în contextul conflictelor din proximitatea granițelor estice ale NATO.
„Legea veche nu prevedea aceste scenarii. Legea din mai 2025 a introdus definiții și responsabilități clare. Ulterior, o hotărâre CSAT a stabilit cine are autoritatea de decizie în funcție de tipul aeronavei”, a precizat Nicușor Dan.
Astfel, în cazul dronelor, decizia de intervenție este luată la nivel local, de către comandantul unității aflate în zonă. Pentru rachete și avioane militare cu pilot, comanda revine șefului Statului Major al Apărării, în timp ce în cazul aeronavelor civile, decizia finală aparține ministrului Apărării Naționale.
Președintele a subliniat că reacția în cazul dronelor este mai activă, în timp ce în cazul aeronavelor cu pilot, abordarea este mai prudentă, implicând o analiză graduală a riscului.
Ce înseamnă „scutul de drone” discutat la nivelul NATO
Referindu-se la conceptul de „drone wall”, o propunere discutată în cadrul NATO, Nicușor Dan a menționat că este vorba despre două componente esențiale: echipamente și proceduri operaționale.
„Tehnic, înseamnă capabilități de observare și interceptare – de la radare moderne la sisteme de neutralizare. Unele sunt deja în dotarea armatei, altele vor fi achiziționate în următoarele luni, în funcție de bugetele și planurile Alianței”, a explicat președintele.
El a mai adăugat că Flancul Estic al NATO, inclusiv România, beneficiază de misiuni comune și cooperare între armatele statelor membre, în cadrul cărora sunt implementate măsuri de protecție aeriană adaptate noilor provocări.
Poziția Ministerului Apărării: linie clară de comandă
La finalul unei ședințe CSAT recente, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a prezentat detalii suplimentare privind ordonarea intervențiilor împotriva aeronavelor neautorizate.
„Pentru drone, linia de comandă este stabilită prin ordin de ministru. În cazul dronelor militare, comanda este la nivel de misiune, conform normelor NATO. La avioanele militare cu pilot, intervenția este coordonată gradual, iar distrugerea este o opțiune de ultimă instanță. Pentru aeronavele civile, decizia rămâne la ministrul Apărării, cum a fost stabilit după evenimentele din 11 septembrie 2001”, a afirmat Moșteanu.
Concluzie
Prin actualizarea legislației și stabilirea unui lanț clar de comandă, România și-a consolidat capacitatea de a răspunde prompt și eficient în fața potențialelor încălcări ale spațiului său aerian. În paralel, discuțiile din cadrul NATO privind un „scut de drone” reflectă eforturile comune de adaptare la noile riscuri de securitate din regiune.
