România propune amânarea închiderii centralelor pe cărbune pentru asigurarea securității energetice
România intenționează să amâne închiderea centralelor pe cărbune, o măsură solicitată la nivel european, cu scopul de a garanta securitatea energetică a țării. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că această amânare ar putea fi extinsă până în 2032, termen până la care ar urma să fie închise și minele, și termocentralele din Valea Jiului.
Dependenta energetică și justificarea amânării
Sebastian Burduja a explicat că amânarea este necesară deoarece centralele mai puțin poluante, promise ca alternative, nu au fost încă construite. În lipsa acestora, România riscă să devină și mai dependentă de importurile de energie, ceea ce afectează securitatea națională.
„Nu au fost construite centrale mai puțin poluante, iar în lipsa lor am ajuns să depindem și mai mult de importuri. De aceea, amânarea este esențială,” a declarat ministrul.
Propunerea va necesita aprobarea Comisiei Europene, precum și modificarea unor reglementări naționale, inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și legea decarbonizării.
Impactul asupra Complexului Energetic Oltenia
Complexul Energetic Oltenia, care operează grupuri energetice pe bază de lignit la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Govora, este direct vizat de angajamentele privind decarbonizarea. Conform planului actual, aceste capacități ar trebui să fie închise în acest an, ceea ce ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă și a unei capacități semnificative de producție energetică.
„Dacă obținem această amânare, până în 2032 România ar putea să înlocuiască centralele pe cărbune cu unele pe gaz, mult mai puțin poluante,” a subliniat Burduja.
Provocări pe termen scurt
Expertul în energie Mihnea Cătuți a avertizat că amânarea până în 2032 ar putea să nu fie o soluție viabilă, având în vedere provocările economice și tehnologice. Totodată, Complexul Energetic Oltenia ar putea să nu mai fie competitiv după 2026, din cauza întârzierilor în implementarea investițiilor planificate.
„Cărbunele poate asigura securitatea energetică doar pe termen scurt, dar prelungirea utilizării acestuia până în 2032 nu este realistă,” a explicat Cătuți.
Dezbateri și critici la nivel european
Politicile Uniunii Europene privind reducerea emisiilor au fost puse sub semnul întrebării din cauza impactului economic. Deși Pactul Verde European a oferit fonduri pentru modernizarea sectorului energetic, măsurile de tranziție au generat nemulțumiri în unele state membre.
„Într-o lume tot mai competitivă, trebuie să discutăm despre eficiență economică și să identificăm resurse interne pentru a ne menține competitivitatea,” a declarat ministrul Bogdan Ivan.
Necesitatea renegocierii cu Uniunea Europeană
Pentru ca propunerea României să fie implementată, este nevoie de modificarea reglementărilor naționale și de renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia cu Uniunea Europeană. Autoritățile române speră să obțină acceptul Comisiei Europene într-un timp cât mai scurt, pentru a evita o criză energetică și economică majoră.
România mizează pe sprijinul european pentru a adapta calendarul de tranziție energetică la realitățile actuale, asigurând astfel securitatea energetică și menținând stabilitatea economică în contextul unor provocări tot mai mari.