Ce înseamnă „trimisă în judecată de Comisia Europeană”
Când se spune că România riscă să fie „trimisă în judecată” de Comisia Europeană, se face de obicei referire la procedura de infringement (încălcare) — adică atunci când un stat membru nu respectă dreptul comunitar al UE. Etapele tind să fie:
-
Scrisoare de punere în întârziere (formal notice) – CE cere explicarea situației și remedierea.
-
Aviz motivat (reasoned opinion) – dacă statul nu răspunde sau nu remediază.
-
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – dacă problema nu este rezolvată. CJUE poate impune sancțiuni financiare.
România riscă să fie trimisă în judecată de Comisia Europeană!
România se află, din nou, în atenția Comisiei Europene din cauza unor nereguli grave în aplicarea legislației Uniunii Europene. Autoritățile de la Bruxelles analizează posibilitatea declanșării unei acțiuni în justiție împotriva țării noastre, din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate ca stat membru.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor interne, România ar fi întârziat transpunerea mai multor directive europene în legislația națională și ar fi ignorat termenele limită stabilite de Comisie. De asemenea, mai multe măsuri considerate incompatibile cu normele comunitare continuă să fie aplicate, în ciuda avertismentelor repetate.
Ce înseamnă această acțiune?
Comisia Europeană are dreptul de a trimite în judecată orice stat membru care nu respectă legislația europeană. În cazul în care România nu ia măsuri rapide pentru a corecta problemele semnalate, urmează declanșarea procedurii de infringement, care poate culmina cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Dacă instanța dă câștig de cauză Comisiei, România riscă nu doar să fie obligată să schimbe legislația în regim de urgență, ci și să plătească amenzi semnificative pentru fiecare zi de întârziere.
Ce riscă România, mai exact?
În funcție de gravitatea cazului și de durata întârzierilor, România poate fi sancționată astfel:
-
🔸 Amenzi zilnice până la remedierea situației;
-
🔸 Pierderi de fonduri europene, în special dacă domeniul afectează buna gestionare a fondurilor;
-
🔸 Scăderea încrederii partenerilor europeni și dificultăți în negocieri viitoare;
-
🔸 Presiune politică internă, din partea societății și opoziției, pentru remedierea situației.
Ce domenii sunt vizate?
Deși nu a fost emis un comunicat oficial, se vehiculează că domeniile cele mai vulnerabile includ:
-
🔹 Protecția mediului și gestionarea deșeurilor
-
🔹 Fiscalitatea și regimul TVA
-
🔹 Piața energiei și concurența
-
🔹 Achizițiile publice
-
🔹 Transparența veniturilor din platformele digitale
Ce urmează?
Autoritățile române trebuie să trimită un răspuns oficial și să dovedească intenția de a remedia problemele. În caz contrar, următorul pas este declanșarea formală a procedurii în fața instanței europene.
Guvernul se află astfel într-o cursă contra cronometru pentru a evita o confruntare juridică care ar putea avea consecințe nu doar financiare, ci și de imagine.
-
