Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre perspectiva adoptării monedei euro de către România și despre motivele pentru care țara noastră nu poate face, deocamdată, acest pas. Subiectul a revenit în atenție după ce Bulgaria a intrat în zona euro, în timp ce România continuă să folosească leul și nu are în prezent un calendar apropiat pentru schimbarea monedei.
Șeful Guvernului a explicat că problema principală este legată de situația finanțelor publice și, în special, de nivelul deficitului bugetar. Până când România nu va reuși să reducă deficitul sub pragul necesar, aderarea la zona euro nu poate deveni un obiectiv imediat.
Ilie Bolojan: „Trecerea la moneda euro nu este pe agendă”
Întrebat de ce Bulgaria a reușit să intre în zona euro înaintea României, premierul a indicat diferențele dintre situațiile fiscale ale celor două state.
Bulgaria a reușit să respecte condițiile necesare privind deficitul, în timp ce România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
„Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă”, a declarat Ilie Bolojan.
Prin urmare, înainte de a discuta despre o dată concretă pentru înlocuirea leului cu euro, România trebuie să își echilibreze finanțele publice și să se apropie de criteriile necesare aderării.
Când ar putea România să ajungă la un deficit de 3%
Premierul a explicat că obiectivul Guvernului pentru anul în curs este reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6,2-6,3%.
Procesul trebuie să continue în anii următori, iar ținta indicată pentru 2030 este atingerea unui deficit de aproximativ 3%.
Acest calendar arată că adoptarea monedei euro nu este o perspectivă imediată. Chiar și atingerea pragului fiscal nu înseamnă automat că leul va fi înlocuit imediat cu euro, deoarece aderarea presupune îndeplinirea unui set mai larg de criterii economice și monetare și parcurgerea etapelor necesare înainte de intrarea efectivă în zona euro.
În consecință, declarațiile premierului indică faptul că românii vor continua să utilizeze leul cel puțin în următorii ani.
Bulgaria a trecut deja la moneda euro
Diferența față de țara vecină este importantă. Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.
Bulgaria este membră a Uniunii Europene din 2007, la fel ca România, însă a reușit să avanseze mai rapid în procesul de integrare monetară.
Odată cu trecerea la euro, leva bulgărească, moneda națională folosită timp de mai bine de un secol, a fost înlocuită în cadrul procesului de integrare în zona monetară europeană.
Momentul trecerii la euro a fost marcat la Sofia prin evenimente organizate în noaptea dintre ani. Pe clădirea Băncii Naționale a Bulgariei a fost proiectat inclusiv un cronometru care a indicat ultimele minute înainte de intrarea oficială în zona euro.
Adoptarea euro a provocat și controverse în Bulgaria
Trecerea la moneda unică europeană nu a fost însă lipsită de controverse.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a descris introducerea euro drept „ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, dar a criticat faptul că populația nu a fost consultată prin referendum.
În Bulgaria au existat dezbateri și nemulțumiri legate de adoptarea noii monede, pe fondul unei perioade complicate din punct de vedere politic și social.
Când ar putea dispărea leul din România
În cazul României, declarațiile lui Ilie Bolojan nu indică o dată exactă la care euro ar urma să înlocuiască leul.
Ținta privind reducerea deficitului până în 2030 reprezintă mai degrabă una dintre condițiile necesare pentru ca discuția despre aderarea la zona euro să poată avansa.
Chiar dacă România va ajunge la un deficit de cel mult 3%, vor trebui evaluate și celelalte criterii necesare adoptării monedei unice. De asemenea, aderarea presupune o perioadă de pregătire și participarea la mecanismele europene prevăzute pentru statele care vor să intre în zona euro.
Prin urmare, leul nu are în acest moment o dată stabilită pentru a fi retras din circulație. Mesajul transmis de premier este că prioritatea României trebuie să fie reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice, iar abia ulterior adoptarea euro poate reveni concret pe agenda autorităților.