Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat necesitatea prelungirii termenului de exploatare a centralelor pe cărbune, având în vedere întârzierile semnificative în implementarea surselor de energie alternative. Acesta a declarat că România nu poate renunța încă la centralele pe cărbune, întrucât nu există soluții viabile pentru înlocuirea acestora. Burduja a precizat că termenul de exploatare al centralelor pe cărbune ar trebui prelungit cu cel puțin trei ani, subliniind că energia României trebuie să fie sigură, accesibilă și sustenabilă. „Ne-am propus prelungirea termenului de exploatare a centralelor pe cărbune. Nu avem altă variantă în contextul în care energia României trebuie să fie o energie sigură şi nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune, în acest moment, cel puţin”, a spus ministrul.
Acesta a explicat că întârzierile în proiectele de modernizare, precum cele ale grupurilor pe gaz de la Complexul Energetic Oltenia și alte investiții esențiale, au complicat situația. Licitațiile pentru proiectele de la Ișalnița și Electrocentrale Craiova au fost nereușite, ceea ce a generat noi obstacole. Pentru a rezolva aceste probleme, Burduja a propus trei măsuri principale: ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia și modificarea legii decarbonizării. „Având în vedere termenele actuale, nu putem să ne permitem, din punctul meu de vedere, ca din 2026 să nu mai putem conta pe Complexul Energetic Oltenia. Pur şi simplu nu avem cu ce să înlocuim aceste grupuri pe cărbune”, a subliniat ministrul.
Burduja a făcut apel la un efort unitar din partea tuturor instituțiilor implicate, inclusiv Guvernul și Parlamentul României, pentru a negocia cu Comisia Europeană derogări necesare și a evita crizele în sectorul energetic. De asemenea, a menționat că România trebuie să își păstreze independența energetică, fiind un pilon de stabilitate în regiune. „Nu cred că este prea mult ceea ce cerem. Sunt alte state europene care au centrale pe cărbune până în 2049, dacă nu mă înșel, dar având în vedere toate progresele pe care România le-a făcut și faptul că suntem un bun cetățean european, mă aștept la flexibilitate din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul.
În ceea ce privește investițiile, Burduja a evidențiat că acestea sunt fundamentale pentru asigurarea unei energii accesibile și sustenabile. România a realizat progrese semnificative, punând în funcțiune centrale cu o capacitate de 1.200 de megawați anul trecut, iar în 2025 se estimează o creștere la 2.500-3.800 de megawați. Exemple de investiții strategice includ centralele de cogenerare de la Năvodari și Iernut, care vor fi finalizate în prima jumătate a anului, precum și CET-urile din Arad, Oradea, Brazi și Constanța. De asemenea, centrala de la Mintia, care va deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa, urmează să fie operațională parțial în 2025, contribuind cu 1.000 de megawați la sistem.
Burduja a concluzionat că investițiile din sectorul energetic sunt priorități majore pentru Guvern, fiind esențiale pentru reducerea facturilor și asigurarea competitivității economiei românești. Ministerul Energiei continuă să sprijine aceste proiecte, urmărind atât interesele naționale, cât și conformitatea cu cerințele europene.
Mesaj de neutralitate politică
Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!