Rudele care își asumă îngrijirea unei persoane vârstnice dependente la domiciliu ar putea beneficia de o indemnizație lunară. Măsura este prevăzută în Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată, document care stabilește direcțiile de dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2023-2030.
Scopul principal al inițiativei este ca persoanele în vârstă să poată rămâne cât mai mult timp în propria locuință și alături de familie, în loc să fie transferate în centre rezidențiale. Autoritățile urmăresc, în același timp, să recunoască oficial munca depusă de membrii familiei care își reduc programul de lucru sau renunță complet la serviciu pentru a îngriji un părinte, un bunic ori o altă rudă dependentă.
Potrivit prevederilor strategiei, rudele vor putea încheia contracte cu Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul primăriei de care aparține persoana vârstnică. Îngrijitorul informal ar urma să lucreze cu program parțial, de patru ore pe zi, și să primească lunar o indemnizație.
Valoarea acesteia nu este stabilită ca o sumă fixă pentru toți beneficiarii. Indemnizația ar urma să fie echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut acordat unui îngrijitor la domiciliu calificat. Prin urmare, suma efectivă va depinde de nivelul salarial valabil pentru această categorie profesională la momentul încheierii contractului.
Finanțarea va fi asigurată printr-un sistem mixt, format din bani proveniți de la bugetul de stat, din bugetele locale și din fonduri europene. Statul va trebui să acopere cel puțin 30% din valoarea indemnizației, iar diferența va fi suportată de primăria care încheie contractul cu îngrijitorul.
Această formulă a fost aleasă pentru ca întreaga povară financiară să nu cadă asupra administrațiilor locale. În același timp, aplicarea măsurii va depinde de fondurile disponibile și de capacitatea fiecărei primării de a-și organiza propriul sistem de asistență socială.
Strategia recunoaște oficial categoria „îngrijitorilor informali”. Din aceasta pot face parte membrii familiei, alte rude sau chiar vecinii care își asumă responsabilitatea de a ajuta constant o persoană vârstnică dependentă.
Până acum, numeroși români au îngrijit acasă persoane în vârstă fără să primească sprijin financiar din partea statului. Pentru multe familii, această responsabilitate presupune cheltuieli semnificative, efort fizic, stres emoțional și, uneori, renunțarea la un loc de muncă stabil.
Prin acordarea indemnizației, autoritățile încearcă să compenseze o parte din munca depusă și să reducă presiunea financiară suportată de familie. Măsura ar putea contribui și la diminuarea numărului de vârstnici care ajung în centre rezidențiale, multe dintre acestea confruntându-se deja cu lipsă de personal și locuri insuficiente.
Pentru aplicarea programului, administrațiile locale vor trebui să își dezvolte rețelele de servicii sociale, să angajeze personal și să stabilească procedurile prin care vor fi evaluate persoanele vârstnice și rudele care solicită indemnizația.
Primăriile vor avea responsabilitatea de a verifica dacă există un necesar real de îngrijire, de a încheia contractele și de a monitoriza modul în care sunt oferite serviciile la domiciliu. Aplicarea poate fi mai dificilă în localitățile mici, unde bugetele și numărul angajaților din asistența socială sunt limitate.
Zonele rurale ar putea avea însă cea mai mare nevoie de acest sprijin, deoarece acolo trăiesc numeroase persoane în vârstă care au acces redus la servicii medicale, îngrijitori profesioniști sau centre specializate.
Implementarea completă a strategiei este planificată până în anul 2030. Asta înseamnă că indemnizațiile nu vor fi acordate automat și simultan în toate localitățile, ci vor depinde de adoptarea măsurilor necesare, de existența fondurilor și de organizarea fiecărei administrații locale.
Prin această inițiativă, statul recunoaște pentru prima dată într-un cadru mai amplu rolul persoanelor care îngrijesc acasă vârstnici dependenți. Pentru numeroase familii, indemnizația ar putea reprezenta un ajutor important, însă succesul programului va depinde de cât de repede vor reuși primăriile să îl pună efectiv în aplicare.