Uniunea Europeană cere României respectarea angajamentelor fiscale pentru reducerea deficitului
Uniunea Europeană a reafirmat necesitatea ca România să își respecte angajamentele fiscale asumate, pentru a reduce deficitul bugetar și a obține extinderea perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. În acest context, autoritățile române trebuie să implementeze reforme economice esențiale și să asigure un echilibru sustenabil al finanțelor publice.
Acordul UE privind reducerea deficitului bugetar
România a obținut acordul Uniunii Europene pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe o perioadă extinsă de șapte ani, însă acest obiectiv necesită măsuri economice riguroase. Una dintre principalele condiții impuse este aplicarea unei reforme fiscale de amploare, cu un impact estimat la 1,3% din PIB în 2025, echivalentul a aproximativ 25 miliarde de lei.
Recomandările Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a transmis recomandări clare Guvernului României, cerând implementarea reformelor și investițiilor care vor permite extinderea perioadei de ajustare fiscală. Măsurile trebuie aplicate cel târziu până la 1 aprilie 2025, conform documentelor oficiale.
Sprijinul Comisiei Europene pentru strategia fiscală a României
Comisia Europeană susține planul fiscal pe termen mediu al României, considerând că reformele asumate justifică prelungirea perioadei de ajustare fiscală. România trebuie să adopte măsuri care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung, menținându-se în limitele stabilite de Uniunea Europeană.
Reforme economice esențiale pentru reducerea deficitului
Pentru a atinge obiectivele fiscale, România trebuie să implementeze o serie de reforme majore, printre care:
- Reforma sistemului de pensii, inclusiv modificarea regimului pensiilor speciale;
- Mecanismul de stabilire a salariului minim, care va intra în vigoare în primul trimestru din 2025;
- Reforma salarizării în sectorul public, aplicabilă după reducerea deficitului sub 5% din PIB;
- Ajustări în regimul microîntreprinderilor și restructurarea cheltuielilor publice;
- Măsuri pentru eficientizarea administrației fiscale și a sistemului de finanțare a sectorului privat.
Monitorizarea progresului și raportul final
Uniunea Europeană va supraveghea îndeaproape evoluția României în implementarea reformelor. Autoritățile trebuie să prezinte un raport detaliat până la 30 aprilie 2025, în care să evidențieze progresele realizate și măsurile aplicate pentru atingerea obiectivelor fiscale.
Deficitul bugetar în ianuarie 2025: o provocare pentru echilibrarea finanțelor publice
România a înregistrat un deficit bugetar de 0,6% din PIB în luna ianuarie 2025, echivalent cu 11,5 miliarde de lei, o creștere față de 0,45% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul Marcel Ciolacu a explicat că acest nivel al deficitului este influențat de plăți amânate de la sfârșitul anului 2024.
Pentru 2025, guvernul trebuie să mențină deficitul la 7% din PIB, echivalent cu 134,6 miliarde de lei, pentru a evita scăderea ratingului de țară și pentru a menține stabilitatea financiară.
În ianuarie, cheltuielile guvernamentale s-au situat între 57 și 60 miliarde de lei, reprezentând 3,0-3,1% din PIB, în creștere față de 55,3 miliarde de lei în aceeași lună din 2024. În paralel, veniturile bugetare au crescut cu 7,5%, iar guvernul estimează o majorare anuală de 16% a veniturilor totale.
O prioritate națională: reducerea deficitului și menținerea stabilității economice
Autoritățile române sunt sub presiunea Uniunii Europene pentru a implementa reformele necesare și pentru a menține echilibrul bugetar. Reducerea deficitului rămâne un obiectiv esențial pentru asigurarea stabilității financiare și menținerea încrederii investitorilor în economia românească.