**Jazz-ul în doliu: Roy Haynes, una dintre cele mai mari legende ale tobelor, a murit la 99 de ani**
Roy Haynes, un nume iconic al jazz-ului și unul dintre cei mai respectați bateriști din istoria acestui gen muzical, s-a stins din viață la vârsta de 99 de ani. Fiica sa, Leslie Haynes-Gilmore, a confirmat vestea tristă, precizând că artistul a murit în urma unei afecțiuni de scurtă durată, conform *BBC*.
### **Un pionier al jazz-ului modern**
Născut în 1925 în Roxbury, Massachusetts, Roy Haynes și-a descoperit dragostea pentru jazz încă din adolescență, cântând la tobe în cluburile de noapte din Boston. La mijlocul anilor 1940, cariera sa muzicală a luat avânt, lucrând cu orchestre de swing conduse de artiști precum Sabby Lewis, Frankie Newton și Felix Barboza. În 1945, mutarea sa la New York a marcat începutul colaborărilor cu nume mari ale muzicii, printre care **Louis Armstrong**, **Lester Young** și **Louis Russell**.
Haynes a devenit rapid o figură centrală în dezvoltarea jazz-ului modern, fiind apreciat pentru versatilitatea și inovația sa muzicală. Stilul său unic i-a adus porecla „Snapcrackle” în anii 1950, o referire la tehnica sa rapidă și energică.
### **O carieră legendară și colaborări remarcabile**
De-a lungul unei cariere impresionante ce s-a întins pe mai bine de șapte decenii, Haynes a colaborat cu giganți ai jazz-ului, inclusiv:
– **Charlie Parker**
– **Bud Powell**
– **Miles Davis**
– **John Coltrane**
– **Sonny Rollins**
În anii 1950, l-a acompaniat pe vocalistul de jazz **Sarah Vaughan** în turnee internaționale, iar în anii 1960 a făcut parte din cvartetul lui John Coltrane, înlocuindu-l ocazional pe toboșarul Elvin Jones. În această perioadă, Haynes a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, explorând stiluri de la bebop la jazz avangardist.
### **O moștenire muzicală impresionantă**
Pe lângă colaborările cu artiști de renume, Roy Haynes a avut o carieră solo notabilă, lansând albume apreciate, precum *Out of the Afternoon* (1962), înregistrat alături de Roland Kirk. În anii 1960, a format trupa **Hip Ensemble**, reflectând spiritul său inovator și energia creativă.
Chitaristul Pat Metheny, care a lucrat cu Haynes în anii 1980, l-a descris astfel:
*„Manifestarea umană a tot ceea ce ar fi trebuit să însemne cuvântul ‘hip’. Etern și clasic, dar mereu contemporan, Haynes rămâne un exemplu de grație și stil.”*
Haynes a continuat să cânte și să înregistreze până în anii 2010, fiind o sursă de inspirație pentru generațiile mai tinere de muzicieni. Pe lângă talentul său inegalabil, a fost respectat pentru capacitatea sa de a inova și de a se reinventa, păstrându-și relevanța în lumea jazz-ului.
### **Familia și continuarea tradiției**
Roy Haynes a lăsat în urmă o familie profund legată de muzică. Cei doi fii ai săi, Craig și Graham Haynes, au urmat calea artistică, Graham fiind un remarcabil cornetist în lumea nu-jazz-ului. Nepotul său, Marcus Gilmore, baterist de excepție, duce mai departe tradiția familiei în jazz, onorând moștenirea lăsată de Roy Haynes.
### **Un capitol închis, o legendă nemuritoare**
Jazz-ul pierde una dintre cele mai mari legende ale sale, dar moștenirea lui Roy Haynes continuă să inspire și să definească standardele excelenței muzicale. Prin talentul său unic, colaborările remarcabile și influența sa durabilă, Haynes rămâne un simbol al inovației și al spiritului jazz-ului.