Pe 1 decembrie: peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne pentru alegerile parlamentare
Duminică, 1 decembrie, românii sunt chemați să-și exprime dreptul de vot în cadrul alegerilor parlamentare din 2024, un eveniment de mare importanță care va decide componența viitorului Parlament al României. Aproximativ 18 milioane de cetățeni sunt așteptați să aleagă reprezentanții pentru cele două camere legislative, Senat și Camera Deputaților. În acest an, competiția este acerbă, cu peste 8.000 de candidați care concurează pentru cele 465 de mandate disponibile.
Procesul electoral se desfășoară în aproape 19.000 de secții de votare din întreaga țară, dintre care aproximativ 1.300 sunt situate în București.
Impactul asupra unităților de învățământ din București
În Capitală, alegerile generează schimbări semnificative în programul școlar, multe școli fiind transformate în secții de votare. Astfel, 225 de unități școlare vor fi utilizate în acest scop, iar 77 dintre ele vor avea modificări temporare ale orarului sau vor suspenda cursurile fizice.
- Sectorul 1: Din cele 43 de școli implicate, șapte își ajustează programul, iar patru suspendă cursurile pentru anumite clase.
- Sectorul 2: 53 de școli găzduiesc secții de votare, dintre care trei vor opera modificări ale orarului.
- Sectorul 3, cel mai populat, va resimți cele mai multe ajustări: 12 școli vor schimba programul pe 29 noiembrie și 2 decembrie, iar două își suspendă activitatea fizică.
- Sectorul 6: Din cele 41 de școli implicate, cinci își ajustează programul, iar alte patru suspendă cursurile temporar.
Competiția politică: peste 8.000 de candidați și 31 de formațiuni
Alegerile parlamentare din 2024 aduc în prim-plan un număr impresionant de competitori. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), 31 de partide și alianțe, alături de 19 organizații ale minorităților naționale, își dispută locurile în Parlament.
Principalele partide și candidații lor:
- PSD: 639 de candidați, lista fiind deschisă de premierul Marcel Ciolacu la Buzău.
- SOS România: 636 de candidați.
- PNL: 630 de candidați, cu fostul premier Nicolae Ciucă candidând pentru Senat în Dolj.
- AUR: 621 de candidați, George Simion fiind unul dintre liderii remarcați.
Alte partide importante includ UDMR, USR și Forța Dreptei. Printre candidați se numără figuri politice de marcă precum Kelemen Hunor, care vizează al șaptelea mandat de deputat în Harghita, și Ludovic Orban, pe listele din București.
Minoritățile naționale și provocarea pragului electoral
Cele 19 organizații ale minorităților naționale propun 58 de candidați pentru Camera Deputaților. Uniunea Elenă, Comunitatea Rușilor Lipoveni și Uniunea Bulgară din Banat sunt doar câteva dintre grupările participante.
Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 5% la nivel național sau să obțină cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții. Pragul crește proporțional pentru alianțe, atingând un maximum de 10%.
Circumscripții cu mize ridicate
Bucureștiul rămâne principalul centru electoral, oferind 29 de mandate pentru Camera Deputaților și 13 pentru Senat. Alte județe precum Iași, Constanța și Prahova se remarcă prin numărul mare de mandate, acestea având un impact semnificativ asupra viitoarei configurații politice.
Ce urmează după încheierea votului?
După închiderea urnelor, procesele-verbale vor fi centralizate de Biroul Electoral Central. Pe baza acestora, se va stabili componența finală a Parlamentului. Partidele care ating pragul electoral doar pentru una dintre camere vor fi reprezentate exclusiv în forul legislativ respectiv.
Alegerile parlamentare din 2024 reprezintă un moment decisiv pentru România, direcționând parcursul politic al țării pentru următorii patru ani. Electoratul are acum ocazia să contureze viitorul printr-o participare activă și conștientă la acest proces democratic.