Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a făcut recent mai multe declarații controversate, stârnind un val de reacții în rândul opiniei publice și al autorităților. Acesta a vorbit despre evenimentele care s-au petrecut în culisele instituției și despre furtul tezaurului dacic, un subiect deosebit de sensibil și care a atras atenția de-a lungul anilor. Conform afirmațiilor sale, mai multe aspecte ale acestui caz rămân învăluite în mister, iar unele informații ar fi fost intenționat ascunse de autorități.
Directorul demis a susținut că „se întâmplă multe în culise”, făcând aluzie la diverse nereguli care ar fi avut loc în timpul gestionării tezaurului dacic, o colecție de artefacte de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național. Potrivit acestuia, se știe că tezaurul a fost furat în circumstanțe care ridică multe semne de întrebare, iar unele persoane din interiorul muzeului ar fi fost implicate într-o serie de acțiuni care ar fi favorizat acest furt.
„Nu pot să dau nume, dar există persoane care, din păcate, au acoperit acest furt. A existat o lipsă de transparență în gestionarea acestui patrimoniu și, din păcate, acest lucru nu este o noutate pentru cei care lucrează în domeniu. Foarte multe informații au fost ascunse publicului, iar adevărul este mult mai complicat decât s-ar crede”, a declarat fostul director, sugerând că există o rețea de interese care ar fi permis dispariția unor piese valoroase din tezaur.
Tezaurul dacic, care include o serie de obiecte din perioada Daciei, a fost un subiect de mare interes pentru istoricii din România și din întreaga lume. De-a lungul decadelor, multe dintre piesele valoroase au dispărut fără urmă sau au fost furate, iar autoritățile române nu au reușit să recupereze în întregime toate artefactele. Directorul demis a sugerat că, în ciuda eforturilor oficiale de a descoperi adevărul, există o serie de documente care au fost ascunse și care ar putea lămuri în cele din urmă misterul dispariției acestui tezaur.
„Muzeul Național de Istorie a României este o instituție cu o mare responsabilitate, iar în această situație, gestionarea patrimoniului național a fost lăsată la voia întâmplării. Mulți dintre cei care aveau acces la aceste obiecte nu au fost suficient de responsabili pentru a proteja adevărul. Este o rușine, dar cred că e momentul să ieșim din această tăcere și să vorbim despre ce s-a întâmplat cu adevărat”, a adăugat el, lăsând să se înțeleagă că informațiile pe care le deține ar putea duce la identificarea celor responsabili de furtul tezaurului.
Aceste dezvăluiri au stârnit controverse și au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care instituțiile românești gestionează patrimoniul cultural național și cum sunt protejate bunurile de o valoare istorică atât de mare. Este clar că în spatele acestei povești se ascund multe detalii neștiute, iar fostul director pare hotărât să aducă la lumină adevărul, indiferent de consecințe. Deși autoritățile române nu au comentat încă aceste acuzații, scandalul este departe de a se stinge, iar cercetările ar putea aduce noi informații importante.