După sărbătoarea din Duminica Rusaliilor, cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, urmează sărbătoarea Sfintei Treimi în Lunea Rusaliilor. Această zi, a doua zi de Rusalii în 2023, este declarată nelucrătoare pentru majoritatea salariaților.
Sfânta Treime, alcătuită din Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, este prăznuită în Biserica Ortodoxă a doua zi după Pogorârea Sfântului Duh, reprezentând cea de-a treia persoană a Sfintei Treimi.
Tradiția populară în ziua de Rusalii include obiceiul credincioșilor de a aduce la biserică frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbilor de foc, considerate semne ale coborârii Sfântului Duh. Aceste frunze sunt binecuvântate și distribuite credincioșilor.
Rusaliile au devenit, alături de Paști, una dintre cele mai importante sărbători în care se celebrează și se practică ritualuri deosebite, printre care și botezurile.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt asociate cu ființe asemănătoare Ielelor, care zboară prin aer începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paști) și se spune că pot aduce necazuri oamenilor prin blesteme și farmece. Din acest motiv, femeile obișnuiau să nu lucreze în miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare.
Pentru a proteja gospodăria de influența acestor spirite malefice, tradiția cere ca în Sâmbăta Rusaliilor să fie atârnate ramuri de tei la porți, în foișoare și la intrările în case.
În ziua de Rusalii, se obișnuiește să se ofere pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. De asemenea, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori și lumânări, iar preoții oficiază slujbe de pomenire la porțile cimitirelor.
În unele comunități, rămâne tradiția ca ramurile de tei de la Rusalii să fie păstrate peste vară pentru a fi folosite în ritualuri de apărare împotriva furtunilor și a grindinii.
Un alt obicei întâlnit este Dansul Călușarilor, practicat în special în Oltenia, unde grupuri de tineri dansează din casă în casă pentru a alunga spiritele rele. Oamenii îi întâmpină cu ofrande precum frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.
În regiunile transilvănene se desfășoară tradiția „Împănatului boului”, unde un bou împodobit cu flori este dus la biserică pentru a fi sfințit de către preot. Apoi, animalul este eliberat, iar o fată tânără trebuie să-l stăpânească și să-l ocolească de trei ori în jurul unei mese. Se spune că fata care reușește va avea parte de noroc și se va căsători în anul următor.
De Rusalii se mai păstrează obiceiul „Udatul nevestelor”, unde femeile sunt stropite cu apă pentru a li se asigura sănătate și frumusețe tot restul anului.
Din perspectivă religioasă, în ziua Cincizecimii (Pogorârea Sfântului Duh), Biserica Ortodoxă prăznuiește descinderea Duhului Sfânt peste Apostoli. Această sărbătoare marchează întemeierea Bisericii creștine și transmisia harurilor și darurilor spirituale către credincioși prin Sfintele Taine.
Potrivit „Faptelor Apostolilor”, Pogorârea Duhului Sfânt a fost marcată de un vuiet puternic de vânt și apariția limbilor de foc peste fiecare dintre cei prezenți. Această manifestare a Duhului Sfânt a permis Apostolilor să vorbească și să fie înțeleși în limbi diferite, semnificând universalitatea și puterea mesajului lor.
Această sărbătoare a fost fundamentul pe care s-a întemeiat Biserica creștină, subliniind misiunea de a propaga Evanghelia mântuirii și credința în Iisus Hristos în întreaga lume.
—