Da, aici sunt câteva aspecte care merită explicate, pentru că formularea articolului poate lăsa impresia că virusul COVID ar fi împiedicat descompunerea cadavrelor, ceea ce nu rezultă din informația prezentată.
Ce s-a întâmplat în Kavala
Într-un cimitir din Kavala, Grecia, aproximativ 150 de persoane decedate în perioada pandemiei urmează să fie deshumate și apoi îngropate din nou. Motivul este unul practic și ține de faptul că, după aproximativ cinci ani, rămășițele nu s-au descompus suficient pentru ca locurile de veci să poată fi eliberate.
În perioada pandemiei, pentru persoanele decedate de COVID au fost aplicate măsuri sanitare speciale. Cadavrele au fost introduse în saci mortuari etanși, ca măsură de protecție pentru personalul care se ocupa de manipularea și înmormântarea lor.
Problema apărută ulterior este că aceste materiale pot modifica semnificativ condițiile în care are loc descompunerea naturală.
De ce nu s-au descompus trupurile
Descompunerea unui cadavru este un proces natural în care au un rol important microorganismele, insectele și condițiile de mediu. Temperatura, umiditatea, accesul la aer, tipul solului și materialele în care este învelit sau înhumat corpul pot influența foarte mult viteza procesului.
Un sac mortuar care limitează schimbul de aer și contactul cu mediul exterior poate încetini descompunerea, în anumite condiții.
Prin urmare, explicația nu este că persoanele respective au murit de COVID și, din această cauză, corpurile lor au rămas intacte. Mai corect este să spunem că modul în care trupurile au fost manipulate și înhumate în timpul pandemiei poate fi unul dintre factorii care au contribuit la întârzierea descompunerii.
Afirmația din articol potrivit căreia acest lucru „arată cât de gravă a fost boala pentru corpul uman” trebuie privită cu precauție. Faptul că un cadavru se descompune mai lent nu demonstrează că persoana respectivă a avut o anumită formă de afectare produsă de COVID.
De ce trebuie deshumate și îngropate din nou
În Grecia, există practici și reguli privind durata utilizării unui loc de veci. În multe situații, după câțiva ani se face exhumarea, iar rămășițele sunt transferate într-un osuar sau într-un alt spațiu, astfel încât mormântul să poată fi folosit pentru o altă persoană.
În cazul celor aproximativ 150 de persoane din Kavala, această procedură este complicată deoarece descompunerea nu a avut loc în ritmul așteptat.
Astfel, autoritățile locale au decis să intervină: trupurile vor fi scoase din morminte, vor fi îndepărtați sacii în care au fost depuse și vor fi îngropate din nou. Ideea este ca, după o perioadă suplimentară, procesul natural să poată continua în alte condiții.
Faptul că operațiunea este realizată gratuit pentru familii este, de asemenea, important. Pentru rude, situația poate fi extrem de dificilă din punct de vedere emoțional, mai ales că este vorba despre persoane pierdute în timpul unei perioade deja traumatizante.
Este un fenomen care se poate întâmpla și în alte locuri?
Este posibil ca probleme similare să existe și în alte cimitire unde au fost aplicate proceduri speciale în timpul pandemiei. Însă nu trebuie presupus automat că aceeași situație se regăsește în toate cimitirele din Grecia sau în toate mormintele persoanelor decedate de COVID.
Rezultatul depinde de mai mulți factori: tipul sacului utilizat, condițiile din mormânt, solul, umiditatea, temperatura, tipul sicriului și regulile locale de înhumare.
Așadar, cele 150 de cazuri din Kavala reprezintă o situație concretă care a creat o problemă pentru administrația cimitirului și pentru familiile celor decedați. Nu reprezintă, în sine, dovada că toate persoanele decedate de COVID rămân neputrezite timp de cinci ani.
De ce este situația neobișnuită
Ceea ce face cazul de la Kavala deosebit este combinația dintre măsurile sanitare extraordinare adoptate în timpul pandemiei și regulile normale ale cimitirelor.