Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se reunească miercuri pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate în legătură cu noua Lege a integrității. Actul normativ a generat dispute după adoptare, iar două dintre prevederile sale se află în centrul contestațiilor.
Legea a fost atacată la CCR printr-o sesizare comună formulată de 27 de senatori USR și PNL, dar și separat de președintele Nicușor Dan. Printre principalele probleme invocate se numără aplicarea unor sancțiuni în cazul unor situații constatate anterior intrării în vigoare a noii legi și extinderea obligațiilor privind declarațiile de avere și interese.
Miza este una importantă și din perspectiva fondurilor europene, deoarece actul normativ este legat de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mandatele unor aleși, în centrul contestației
Una dintre cele mai controversate prevederi ale noii legi stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv o situație de incompatibilitate sau conflict de interese anterior noii legi, își pot pierde mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii susțin că această prevedere ridică probleme din perspectiva principiului neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție.
Argumentul invocat este că noua lege ar introduce o consecință suplimentară – pierderea mandatului actual – pentru fapte sau situații juridice soluționate sub vechea legislație.
În spațiul public, prevederea a fost asociată inclusiv cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, motiv pentru care a fost numită „Amendamentul Fritz”. Susținătorii contestației afirmă însă că problema depășește cazul unui singur ales și privește principiul constituțional potrivit căruia legea produce efecte pentru viitor.
CCR va trebui să stabilească dacă această prevedere respectă sau nu limitele impuse de Constituție.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață, o altă problemă contestată
A doua prevedere importantă ajunsă în atenția judecătorilor constituționali privește declarațiile de avere și de interese.
Noua lege extinde anumite obligații și asupra persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu persoanele care ocupă funcții publice.
Formularea a generat controverse deoarece, potrivit contestatarilor, legea nu stabilește suficient de clar criteriile prin care poate fi definită o astfel de relație. Nu sunt precizate explicit elemente precum durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune.
În aceste condiții, susțin autorii sesizărilor, persoanele respective ar trebui practic să stabilească singure dacă intră sau nu sub incidența legii, existând și riscul aplicării unor sancțiuni.
Prevederea a fost asociată în dezbaterea publică cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, fiind denumită și „Amendamentul Grădinaru”.
Contestatarii invocă inclusiv dreptul la viață privată și susțin că publicarea informațiilor patrimoniale ale unor persoane care nu ocupă ele însele funcții publice trebuie să respecte criterii stricte de necesitate și proporționalitate.
Legea integrității, legată de un jalon important din PNRR
Decizia CCR este așteptată și în contextul termenelor asumate de România prin PNRR. Legea integrității este legată de un jalon care ar trebui îndeplinit până la 31 august.
În disputa apărută în jurul actului normativ a fost invocată o sumă de 771 de milioane de euro din fondurile europene.
Reprezentanții PSD au acuzat USR și PNL că sesizarea Curții ar putea pune în pericol accesarea acestor fonduri și că demersul ar urmări protejarea unor lideri.
De cealaltă parte, contestatarii susțin că necesitatea îndeplinirii unui jalon european nu justifică adoptarea unor prevederi care ar putea încălca Constituția. Potrivit acestora, eventualele probleme de constituționalitate ar trebui eliminate tocmai pentru ca legislația să poată rezista ulterior verificărilor.
Decizia CCR ar putea avea efecte importante
Disputa privind declarațiile de avere apare după ce, în mai 2025, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra unor aspecte privind caracterul public al informațiilor patrimoniale referitoare la membrii familiei.
În același timp, Agenția Națională de Integritate și reprezentanți ai societății civile au atras atenția asupra necesității menținerii unui nivel ridicat de transparență și asupra angajamentelor asumate de România în relația cu instituții și organisme internaționale.
Decizia pe care CCR o va lua asupra noii Legi a integrității poate avea, astfel, consecințe atât asupra modului în care sunt sancționate incompatibilitățile și conflictele de interese, cât și asupra regulilor referitoare la declarațiile de avere.
Judecătorii constituționali vor trebui să stabilească dacă prevederile contestate pot merge mai departe în forma adoptată sau dacă legea va trebui să se întoarcă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu Constituția.