Curtea Constituțională a României se reunește miercuri pentru a analiza sesizările formulate împotriva noii Legi a integrității, un act normativ care a provocat controverse atât din punct de vedere juridic, cât și politic.
Legea a ajuns în fața judecătorilor constituționali prin două sesizări. Una a fost formulată în comun de 27 de senatori USR și PNL, iar cealaltă a fost transmisă separat de președintele Nicușor Dan.
În centrul disputei se află două prevederi importante: posibilitatea pierderii mandatului de către unii aleși pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate anterior intrării în vigoare a noii legi și extinderea obligațiilor privind declarațiile de avere și interese asupra persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitarii.
Decizia CCR are și o miză financiară importantă, legea fiind legată de îndeplinirea unui jalon din PNRR.
Aleșii ar putea rămâne fără mandat în 30 de zile
Una dintre prevederile contestate stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv o situație de incompatibilitate sau conflict de interese anterior noii legi, își pot pierde actualul mandat în termen de 30 de zile.
Contestatarii susțin că această regulă ridică o problemă de constituționalitate deoarece ar putea introduce o consecință juridică nouă pentru situații produse și soluționate sub vechea legislație.
Argumentul invocat este principiul neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție.
Cu alte cuvinte, CCR trebuie să stabilească dacă noua lege poate produce efecte asupra mandatului actual al unei persoane pornind de la o situație juridică anterioară.
Prevederea a ajuns să fie numită în spațiul public amendamentul „Fritz”, după ce au apărut interpretări potrivit cărora aceasta l-ar putea afecta inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Autorii contestațiilor critică ideea unor prevederi legislative care ar putea produce consecințe asupra unor persoane identificabile.
Controverse și în privința declarațiilor de avere
A doua problemă majoră analizată privește extinderea obligațiilor referitoare la declarațiile de avere și de interese.
Noua lege include și persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu titularii unor funcții publice.
Contestatarii susțin însă că formularea nu este suficient de precisă.
Legea nu ar stabili, de exemplu, cât timp trebuie să existe relația, dacă este obligatorie conviețuirea sau dacă persoanele trebuie să aibă o gospodărie comună.
În aceste condiții, criticii legii afirmă că o persoană ar putea fi obligată practic să stabilească singură dacă intră sau nu în categoria prevăzută de actul normativ.
Discuțiile au ajuns și la Mirabela Grădinaru
În spațiul public, această prevedere a fost supranumită amendamentul „Grădinaru”, prin raportare la Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Contestațiile ridică însă o problemă juridică mai largă: în ce măsură poate statul să impună obligații de transparență patrimonială unei persoane private doar pentru că aceasta se află într-o relație cu un demnitar.
Criticii prevederii invocă dreptul la viață privată și susțin că trebuie găsit un echilibru între interesul public privind integritatea persoanelor care exercită funcții publice și protejarea informațiilor patrimoniale ale unor terți.
În argumentația contestatarilor sunt invocate inclusiv standarde rezultate din jurisprudența europeană.
O decizie anterioară a CCR complică situația
Discuția vine după ce, în 2025, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie importantă privind caracterul public al unor informații cuprinse în declarațiile de avere.
Tocmai acest precedent este folosit acum în argumentele împotriva noilor prevederi.
Contestatarii consideră că actuala lege ar putea merge chiar mai departe, introducând obligații pentru persoane care nu exercită ele însele o funcție sau demnitate publică.
Verdictul CCR va trebui să clarifice dacă soluția aleasă de Parlament respectă limitele constituționale privind viața privată, claritatea legii și responsabilitatea juridică individuală.
Miza financiară: 771 de milioane de euro
Disputa are și o componentă legată de Planul Național de Redresare și Reziliență.
Legea integrității este prezentată drept un jalon important al PNRR, iar termenul indicat pentru promulgarea actului normativ este 31 august.
În acest context au apărut acuzații dure între partide.
Reprezentanți ai PSD susțin că sesizarea depusă la CCR ar putea pune în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene și îi acuză pe contestatari că încearcă să își protejeze propriii lideri.
De cealaltă parte, autorii sesizării susțin că respectarea unui jalon PNRR nu justifică adoptarea unor prevederi care ar încălca Constituția.
Aceștia argumentează că eventualele probleme de constituționalitate trebuie rezolvate înainte ca legea să producă efecte.
Ce poate decide Curtea Constituțională
Judecătorii CCR vor analiza argumentele prezentate în cele două sesizări și vor stabili dacă prevederile contestate respectă Constituția.
Dacă sesizările sunt respinse, legea își poate continua parcursul legislativ în forma adoptată.
În schimb, dacă judecătorii constată existența unor prevederi neconstituționale înainte de promulgare, actul normativ trebuie reexaminat pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
Verdictul este așteptat cu interes atât din cauza efectelor pe care legea le-ar putea avea asupra aleșilor și a declarațiilor de avere, cât și din perspectiva angajamentelor asumate de România prin PNRR.
Pentru Facebook: „Zi decisivă la CCR! Nicușor Dan și 27 de senatori au contestat noua lege. Miza este uriașă: mandate de aleși, declarații de avere și 771 de milioane de euro din PNRR. Ce trebuie să decidă judecătorii… Vezi mai mult”.