Autoritățile române și cele ucrainene oferă explicații diferite cu privire la momentul în care a fost transmisă alerta privind drona navală ajunsă în zona Portului Constanța. În timp ce partea română susține că notificarea oficială a venit cu întârziere, Kievul afirmă că avertizarea a fost trimisă „în timp util” și că instituțiile ucrainene au cooperat rapid cu cele române pentru limitarea riscurilor.
Ce susține Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev a declarat că Marina ucraineană a informat autoritățile române imediat ce a constatat pierderea controlului asupra uneia dintre dronele sale navale.
Potrivit versiunii ucrainene, incidentul ar fi fost provocat de sistemele rusești de bruiaj electronic, care ar fi deviat aparatul de la traiectoria inițială. Kievul susține că, după constatarea pierderii controlului, informațiile au fost transmise către partea română, iar colaborarea dintre instituțiile celor două state a permis izolarea zonei și prevenirea unor victime.
Reprezentantul ucrainean a insistat asupra cooperării permanente dintre structurile competente din România și Ucraina după emiterea avertizării. De asemenea, a plasat incidentul în contextul mai larg al războiului din Marea Neagră, ale cărui efecte se resimt și în statele riverane, inclusiv în România.
Poziția autorităților române
Autoritățile române au prezentat însă o cronologie diferită. Ministrul interimar al Apărării a afirmat că primul semnal privind existența unui obiect suspect în zona Portului Constanța ar fi apărut în jurul orei 06:00.
Potrivit acestuia, notificarea oficială transmisă de Kiev ar fi ajuns abia în jurul orei 10:00. Asta înseamnă că, timp de mai multe ore, autoritățile române au acționat pentru securizarea zonei fără să aibă încă toate datele privind natura exactă a amenințării.
Ministrul a precizat că avertizarea venită de la partea ucraineană a permis retragerea echipelor de intervenție cu aproximativ 10–15 minute înainte ca drona să se autodetoneze. Această decizie ar fi prevenit producerea unor victime în rândul personalului aflat în apropiere.
Cronologia, punctul sensibil al incidentului
Diferențele dintre cele două relatări ridică întrebări importante: când a realizat exact Ucraina că a pierdut controlul asupra dronei, cât timp a trecut până la transmiterea avertizării și când au recepționat autoritățile române informațiile relevante.
Kievul a recunoscut ulterior că dispozitivul exploziv provenea din dotarea forțelor ucrainene. Explicația oficială este că drona navală a fost deviată de la traseu din cauza interferențelor electronice provocate de sistemele rusești de bruiaj.
Tot partea ucraineană a transmis că, în aceeași perioadă, ar fi pierdut controlul asupra mai multor drone navale. Majoritatea s-ar fi autodistrus în largul Mării Negre, însă una dintre ele a ajuns până aproape de țărmul românesc, în zona Portului Constanța.
Anchete și verificări în România
Instituțiile române au declanșat verificări pentru a stabili cu exactitate cronologia incidentului, traseul dronei și modul în care au fost transmise comunicările între autoritățile române și cele ucrainene.
Ancheta trebuie să clarifice dacă diferențele dintre cele două versiuni provin din probleme de comunicare, din timpi tehnici de reacție, din întârzieri operaționale sau din alte cauze legate de specificul situației din Marea Neagră.
Schimbul de date dintre structurile de securitate ale celor două state va fi esențial pentru stabilirea unei imagini complete. Autoritățile vor analiza momentul observării dronei, notificările primite, deciziile de evacuare și măsurile luate înainte de autodetonare.
Până la finalizarea investigațiilor, rămâne cert că măsurile rapide aplicate la Constanța au protejat populația și personalul de intervenție. Incidentul readuce însă în atenție riscurile generate de războiul din apropierea frontierelor României și nevoia unor canale de comunicare extrem de rapide între statele afectate de evoluțiile din Marea Neagră.