România a început anul 2025 încălcând legislația Uniunii Europene prin aprobarea utilizării unor pesticide interzise care afectează grav populațiile de albine. Ministerul Agriculturii a autorizat utilizarea insecticidului Cruiser 350 FS, un neonicotinoid interzis în UE din cauza impactului său devastator asupra polenizatorilor. Decizia contravine unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2023, care interzice astfel de derogări. Potrivit publicației Politico, această mișcare reflectă o confruntare tot mai vizibilă între România și autoritățile europene privind normele de mediu.
Argumentele Ministerului Agriculturii
Ministerul Agriculturii justifică această decizie prin necesitatea de a proteja culturile de porumb și floarea-soarelui împotriva dăunătorilor de sol, precum gărgărița frunzelor de porumb și viermii sârmă, care cauzează pierderi masive. Oficialii susțin că utilizarea Cruiser 350 FS va fi limitată la zonele cu infestări severe și vor fi impuse controale stricte pentru a minimiza impactul asupra mediului. În lipsa acestor tratamente, agricultorii avertizează că recoltele ar putea fi compromise, afectând economia agricolă.
Impactul asupra polenizatorilor
Neonicotinoidele, cunoscute și sub numele de „neonice,” au fost interzise în UE în 2018 datorită efectelor nocive asupra populațiilor de albine și a biodiversității. Apicultorii români, afectați de pierderi semnificative de colonii, sunt printre cei mai vocali critici ai utilizării acestor substanțe. Ei avertizează că expunerea continuă la neonicotinoide a slăbit stupinele, făcând imposibilă regenerarea coloniilor și amenințând securitatea alimentară prin diminuarea polenizatorilor.
Reacția Uniunii Europene
Comisia Europeană nu a primit încă o notificare oficială din partea României referitoare la aceste derogări, dar subiectul este dezbătut în Comitetul permanent pentru plante, animale, alimente și furaje. Purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a reafirmat angajamentul Comisiei de a colabora cu România pentru rezolvarea situației, fără a oferi detalii despre posibile sancțiuni. Dacă România continuă să ignore legislația, ar putea face obiectul unei proceduri de infringement.
Context politic și economic
Decizia României vine pe fondul instabilității politice și al presiunilor economice generate de schimbările climatice și războiul din Ucraina. Totodată, reticența Bruxelles-ului de a acționa reflectă teama de a înstrăina țările din Europa de Est, care devin tot mai rezistente la obiectivele de sustenabilitate ale UE. Criticii consideră că inacțiunea Uniunii Europene transmite un mesaj periculos, creând un precedent ce ar putea încuraja alte state membre să prioritizeze interesele economice în detrimentul protecției mediului.
Consecințe pentru UE și România
Specialiștii avertizează că lipsa unei reacții ferme din partea Uniunii Europene poate submina credibilitatea blocului în implementarea politicilor de mediu. Apicultorii și organizațiile de mediu atrag atenția că prioritizarea intereselor economice afectează ecosistemele și biodiversitatea. Pe de altă parte, agricultorii români susțin că fără sprijin pentru soluții alternative, recoltele rămân expuse unor pierderi semnificative. Această situație evidențiază tensiunile dintre nevoile economice imediate și angajamentele de sustenabilitate, o problemă care persistă în multe state membre ale UE.