Rata anuală a inflației din România a coborât la 10,4% în luna iunie, de la 10,9% în mai, oferind aparent un semnal pozitiv pentru economie. Totuși, analiza realizată de Akcenta pe baza datelor Raiffeisen Research arată că această scădere este explicată în mare parte de ieftinirea sezonieră a unor produse alimentare, în timp ce presiunile asupra costurilor, energiei și mediului de afaceri rămân ridicate.
De la o lună la alta, prețurile de consum au avansat cu doar 0,06%, ceea ce indică o perioadă de relativă stabilitate. Specialiștii avertizează însă că reducerea inflației generale nu înseamnă că problemele din economie au fost depășite.
Scăderea inflației, influențată de produsele sezoniere
Principalul factor care a contribuit la reducerea inflației a fost ieftinirea cu 4,2% a fructelor, legumelor și ouălor.
Această evoluție este pusă pe seama unei recolte de vară favorabile și a creșterii cantităților de produse disponibile pe piață. Scăderea este însă una sezonieră și ar putea să nu se mențină în lunile următoare.
Din acest motiv, analiza descrie evoluția drept o „iluzie sezonieră”, deoarece prețurile unor produse importante pentru populație și companii continuă să crească.
În sectorul energetic, electricitatea s-a scumpit cu 2,2% față de luna precedentă, iar gazele naturale au înregistrat o creștere de 1,8%.
Singura compensare parțială a venit din reducerea cu 1,5% a prețurilor carburanților.
Inflația de bază a scăzut foarte puțin
Directorul comercial al Akcenta pentru România, Teofil Stănculea, atrage atenția că inflația generală nu reflectă în totalitate presiunile reale suportate de întreprinderile mici și mijlocii.
Inflația de bază CORE 3, care exclude prețurile administrate și unele componente volatile, a scăzut nesemnificativ, de la 8,4% la 8,3%.
În același timp, prețurile alimentelor procesate incluse în inflația de bază au accelerat cu aproximativ jumătate de punct procentual în luna iunie.
„Scăderea inflației totale la 10,4% oferă un semnal pozitiv pe piață, dar pentru întreprinderile mici și mijlocii din România acest număr ascunde o capcană. Dacă ne uităm la inflația de bază CORE 3, aceasta a scăzut doar nesemnificativ, de la 8,4% la 8,3%, iar prețurile alimentelor procesate din structura de bază chiar au accelerat cu jumătate de procent în iunie”, a explicat Teofil Stănculea.
Acesta susține că presiunile interne asupra costurilor rămân puternice, în timp ce consumul gospodăriilor evoluează slab.
Firmele nu pot transfera toate costurile în prețuri
Întreprinderile se confruntă în continuare cu prețuri ridicate pentru materii prime, energie, transport și alte servicii necesare desfășurării activității.
Din cauza concurenței și a cererii mai slabe, multe companii nu pot transfera integral aceste costuri în prețurile produselor și serviciilor oferite clienților.
Această situație conduce la reducerea progresivă a marjelor de profit și la creșterea vulnerabilității firmelor, în special a celor mici și mijlocii.
„Antreprenorii se confruntă cu costuri ridicate ale inputurilor pe care, din cauza concurenței intense, nu le pot transfera complet în prețurile finale, ceea ce le comprimă progresiv marjele”, a precizat reprezentantul Akcenta.
Inflația ar putea coborî sub 6%
Prognoza prezentată în analiză arată că rata anuală a inflației ar putea scădea la 5,7% în luna septembrie și la aproximativ 5,6% până la sfârșitul anului.
Specialiștii avertizează însă că această reducere nu va fi determinată în principal de ieftinirea efectivă a bunurilor și serviciilor.
Evoluția ar urma să fie influențată de efectul statistic de bază, după ce scumpirile mari la energie și majorările de TVA din vara anului precedent nu vor mai fi incluse în comparațiile anuale.
Astfel, rata inflației poate scădea chiar dacă numeroase prețuri rămân la niveluri ridicate sau continuă să crească mai lent.
Inflația de bază este estimată să se situeze în jurul valorii de 5,2% la finalul anului, ceea ce arată că presiunile interne nu vor dispărea complet.
Riscurile economice rămân ridicate
Analiza atrage atenția și asupra riscurilor externe care ar putea influența prețurile în lunile următoare.
O eventuală escaladare a conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea provoca scumpirea petrolului, a transportului și a unor materii prime.
Aceste creșteri s-ar putea transmite ulterior în costurile suportate de companii și consumatori.
În același timp, evoluția inflației va depinde de deciziile fiscale, de stabilitatea politică și de capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar fără a afecta puternic activitatea economică.
Creditele ar putea rămâne scumpe
Întreprinderile mici și mijlocii nu ar trebui să se aștepte la o ieftinire rapidă a finanțării, arată analiza.
Banca Națională a României ar putea menține dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5% până la sfârșitul anului.
Această decizie ar păstra costurile creditelor la niveluri ridicate și ar limita capacitatea unor companii de a investi sau de a-și extinde activitatea.
Evoluția ROBOR și a dobânzilor din piață va depinde de ritmul reducerii inflației, de situația bugetară și de încrederea investitorilor.
Stabilitatea politică poate influența cursul leului
Teofil Stănculea consideră că următoarele luni vor fi importante pentru evoluția monedei naționale și pentru încrederea investitorilor străini.
„Consolidarea bugetară și stabilitatea politică vor fi factorii-cheie care vor influența sentimentul investitorilor străini față de activele denominate în lei românești”, a declarat acesta.
În cazul în care Guvernul întârzie aplicarea reformelor, există riscul retragerii unor capitaluri și al apariției unor presiuni de depreciere asupra leului.
O slăbire puternică a monedei naționale ar putea determina Banca Națională să intervină pe piața valutară pentru limitarea fluctuațiilor.
Deprecierea leului ar afecta în special firmele care importă bunuri, servicii sau materii prime plătite în euro ori dolari.
Avertisment pentru importatori și exportatori
Analiza recomandă companiilor să folosească actuala perioadă de calm relativ pentru a-și proteja marjele în fața unor eventuale fluctuații valutare.
Importatorii sunt expuși riscului ca deprecierea leului să majoreze costul mărfurilor și materiilor prime cumpărate din străinătate.
Exportatorii pot fi influențați de variațiile cursului în momentul încasării veniturilor sau al plății obligațiilor asumate în alte monede.
„Pentru importatorii și exportatorii români din rândul IMM-urilor, această perioadă de calm relativ reprezintă o fereastră de oportunitate. Gestionarea proactivă a riscului valutar, prin fixarea cursurilor viitoare cu instrumente de hedging, permite protejarea marjelor în fața turbulențelor anticipate din a doua jumătate a anului”, a subliniat Teofil Stănculea.
Scăderea inflației la 10,4% reprezintă un semnal încurajator, însă nu înseamnă că economia a intrat într-o perioadă de ieftiniri generale.
Costurile energetice, inflația de bază și presiunile asupra companiilor rămân ridicate, iar evoluția din lunile următoare va depinde în mare măsură de stabilitatea politică, măsurile fiscale și condițiile internaționale.