Curtea Constituțională a admis obiecția ÎCCJ privind modificarea Codului de procedură penală
Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra unor prevederi din legea prin care urma să fie modificat și completat Codul de procedură penală.
Judecătorii constituționali au constatat că patru intervenții legislative referitoare la procedura camerei preliminare nu respectă prevederile Constituției. Acestea vizau posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor, stabilirea unor termene mai scurte și recunoașterea autorității de lucru judecat pentru încheierile pronunțate în această etapă procesuală.
CCR a admis obiecția formulată de Înalta Curte
Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, că dispozițiile cuprinse la articolul I punctele 2, 3, 45 și 50 din legea de modificare a Codului de procedură penală sunt neconstituționale.
Potrivit deciziei, textele analizate contravin prevederilor constituționale referitoare la respectarea legii, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.
Una dintre criticile formulate vizează atribuirea către judecătorul de cameră preliminară a competenței de a decide reunirea sau separarea unor cauze.
CCR a apreciat că această soluție nu este compatibilă cu rolul și natura procedurii camerei preliminare. Potrivit instanței constituționale, reglementarea ar crea o lipsă de coerență în legislație și nu ar respecta cerințele privind claritatea și previzibilitatea legii.
Probleme privind informarea participanților despre termenele de judecată
O altă prevedere contestată transfera asupra participanților la proces obligația de a urmări evoluția dosarului și termenele stabilite de instanță.
În forma analizată, legea ar fi redus obligația organelor judiciare de a informa părțile prin intermediul procedurii de citare.
Curtea Constituțională a subliniat că aducerea la cunoștință a termenelor de judecată reprezintă o garanție esențială oferită de stat pentru respectarea accesului la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.
De asemenea, legea prevedea acordarea unui termen în continuare, fără să explice în mod clar prin ce procedură ar fi trebuit participanții să urmărească parcursul dosarului.
În opinia CCR, lipsa unor reguli concrete ar fi creat incertitudine și ar fi încălcat principiul legalității procesului penal.
Încheierile din camera preliminară nu pot fi asimilate hotărârilor definitive
Judecătorii constituționali au criticat și prevederea prin care încheierile pronunțate de judecătorul de cameră preliminară primeau efectele autorității de lucru judecat și erau asociate principiului potrivit căruia o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeași faptă.
CCR a explicat că încheierile din camera preliminară nu soluționează fondul procesului penal și nu stabilesc vinovăția sau nevinovăția inculpatului.
Camera preliminară are rolul de a verifica legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor efectuate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, soluțiile pronunțate în această etapă nu pot fi tratate în același mod ca hotărârile penale definitive prin care este soluționată cauza.
Aplicarea autorității de lucru judecat în cazul acestor încheieri ar fi putut împiedica invocarea ulterioară a unor motive de nulitate absolută.
În anumite situații, asemenea nereguli pot fi semnalate în orice etapă a procesului. Noua reglementare ar fi putut limita și posibilitatea eliminării probelor obținute sau administrate nelegal în timpul urmăririi penale.
Curtea a considerat că aceste consecințe ar fi afectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.
Diana Tușa consideră că reforma poate continua
Diana Tușa, membră a comisiei care a lucrat la modificarea Codului de procedură penală, a salutat decizia Curții Constituționale.
Aceasta a arătat că proiectul conține 64 de modificări, iar CCR a identificat probleme doar în cazul a patru aspecte punctuale, toate legate de procedura camerei preliminare.
Potrivit acesteia, verificarea constituționalității înainte de intrarea în vigoare a legii este utilă, deoarece permite corectarea din timp a unor prevederi care ar fi putut genera contestații și întârzieri în procese.
„Cea mai amplă reformă a Codului de procedură penală din ultimii ani merge mai departe. Curtea Constituțională a admis parțial obiecția de neconstituționalitate formulată asupra proiectului, un control binevenit, având în vedere amploarea reformei”, a transmis Diana Tușa.
Aceasta a precizat că este așteptată motivarea completă a Curții, pentru ca textele declarate neconstituționale să fie analizate și puse în acord cu Legea fundamentală.
Schimbări propuse pentru protejarea victimelor
Proiectul legislativ urmărește consolidarea drepturilor persoanelor vătămate și îmbunătățirea modului în care acestea sunt informate și protejate pe durata procesului penal.
Printre modificările propuse se numără accesul mai facil la dosar, comunicarea unei copii a rechizitoriului și a altor acte importante, acordarea asistenței juridice gratuite în anumite situații și traducerea documentelor relevante.
Victimele ar urma să primească informații și în cazul în care persoana care le-a agresat este eliberată sau evadează.
O atenție specială este acordată copiilor și persoanelor vulnerabile. Proiectul prevede înregistrarea audio-video obligatorie a anumitor audieri, posibilitatea participării unui psiholog sau specialist și protejarea datelor personale și a domiciliului.
În instanțe ar putea fi organizate trasee separate, astfel încât victimele să nu intre în contact direct cu inculpații și să fie redus riscul de intimidare sau retraumatizare.
Termene mai clare și proceduri simplificate
O altă direcție a reformei vizează accelerarea proceselor penale și reducerea întârzierilor.
Legea propune termene clare pentru soluționarea cererilor privind administrarea probelor, limitarea solicitărilor repetitive și simplificarea procedurilor în dosarele cu un număr mare de persoane vătămate.
Sunt prevăzute și mecanisme suplimentare pentru grăbirea cauzelor care depășesc o durată rezonabilă.
Prin aceste măsuri, inițiatorii urmăresc reducerea birocrației și limitarea amânărilor care prelungesc nejustificat procesele.
Mai multă specializare în soluționarea unor cauze
Proiectul prevede și transferarea competenței privind infracțiunile de natură sexuală comise asupra copiilor de la judecătorii la tribunale.
Măsura urmărește ca astfel de dosare să fie analizate de instanțe cu un nivel mai ridicat de specializare și cu resurse adecvate complexității cauzelor.
Totodată, se dorește menținerea continuității asistenței juridice în etapele succesive ale procesului, astfel încât victimele și celelalte persoane implicate să beneficieze de sprijin constant.
Digitalizarea procedurilor judiciare
Reforma include mai multe măsuri privind modernizarea și digitalizarea procesului penal.
Plângerile penale ar putea fi transmise prin e-mail sau prin alte mijloace electronice, iar citațiile și actele de procedură ar putea fi comunicate digital.
Participanții la proces ar urma să aibă obligația de a-și actualiza datele de contact, pentru ca documentele să poată fi transmise rapid și în condiții de siguranță.
De asemenea, rechizitoriul și alte acte importante ar putea fi comunicate în format electronic.
Măsuri de protecție și după încheierea procesului
Proiectul permite dispunerea sau menținerea unor măsuri de protecție chiar și după rămânerea definitivă a hotărârii ori după adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată.
Aceste măsuri ar putea fi aplicate atunci când victima, martorul sau membrii familiilor acestora continuă să se afle într-o situație de pericol.
Inițiatorii consideră că protejarea persoanelor vulnerabile nu trebuie să înceteze automat odată cu finalizarea formală a dosarului, dacă riscurile continuă să existe.
Reguli mai clare privind garanțiile procesuale
Legea urmărește și clarificarea regimului nulităților, a regulilor de competență și a procedurilor privind perchezițiile informatice.
Sunt prevăzute garanții suplimentare pentru dreptul participanților de a fi informați, de a beneficia de asistență juridică și de a participa efectiv la desfășurarea procesului.
După publicarea motivării CCR, Parlamentul va trebui să modifice prevederile declarate neconstituționale și să le pună în acord cu decizia Curții.
Celelalte schimbări din proiect își pot continua parcursul legislativ, însă legea nu va putea intra în vigoare în forma contestată.